Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


VIDEO Seara maramureşenilor din dreapta Tisei la Bucureşti

dscn1109.jpg

Departe de casă, maramureşenii încearcă să menţină vii tradiţiile. Foto: Liliana Simionescu

În Bucureşti, există o comunitate de maramureşeni de pe celalt mal al Tisei, din Ucraina, care au format Clubul maramureşenilor din dreapta Tisei. De zece ani, tinerii românii din Ucraina se strâng şi organizează “Seara Maramureşeană”, cu bucate tradiţionale, pălincă şi dansuri moroşene. Departe de casă, maramureşenii încearcă să menţină vii tradiţiile, dar şi să facă cunoscută situaţia comunităţilor româneşti din Ucraina care au pierdut contactul cu România.

Liliana Simionescu a participat la întâlnirea maramureşenilor:

La intrare, oaspeţii sunt întâmpinaţi cu pâine şi pălincă, iar în piept li se pune câte o fundiţă tricoloră. Muzica specifică maramureşeană umple încăperea. Unii tineri dansează, alţii fac fotografii, alţii pregătesc masa. De zece ani, ei se întâlnesc sub numele de Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei. Abia anul acesta au reuşit să devină un ONG care îşi propune să apere interesele românilor maramureşeni din Ucraina şi să promoveze tradiţiile româneşti în localităţile de dincolo de Tisa.

Preşedintele Clubului maramureşenilor, Vasile Cerbanic, a prezentat ultimele realizări de anul acesta: „Am început prin a sprijini studenţii care vin în România, am organizat seri maramureşene în fiecare an în Bucureşti pentru a ne face cunoscuţi celor din România, am organizat spectacole de colinde în Ucraina în limba română, anul acesta am reuşit să facem şi o carte de vizită online. Avem două bloguri care funcţionează cu ştiri din Maramureşul istoric şi nu numai”, spune Vasile Cerbanic.

Pe lângă întâlnirile pe care le fac, maramureşenii din dreapta Tisei vor să tragă şi un semnal de alarmă privind situaţia comunităţilor de români din Ucraina, uitate de multe ori de autorităţile de la Bucureşti. La seara maramureşeană, ei au prezentat şi un reportaj de televiziune despre aşa numiţii „volohi”, o comunitate de români despre care nu se ştia nimic până acum câţiva ani. „Volohii” din Transcarpatia vorbesc o limbă română arhaică şi nu ştiu mai nimic despre România, cum probabil că nici România nu ştie nimic despre ei. Cei 2000 de volohi români, dintre care 1300 sunt copii, trăiesc în sărăcie şi sunt marginalizaţi.

Unul dintre obiectivele Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei este să se facă ceva pentru aceşti români, spune vicepreşedintele organizaţiei, Gheorghe Marina. „Sunt două întrebări: ce am putea să facem ca să îi ajutăm pe aceşti români care deja nici măcar nu mai ştiu că sunt români, şi ce putem să facem cu ceilalţi români din afara graniţelor, să preîntâmpinăm, să nu se ajungă la fel? România este singura ţară care este înconjurată de jur împrejur de români, unii dintre ei mai mult sau mai puţin pot să îşi păstreze datinile, obiceiurile şi graiul. Ar fi binevenită o implicare a românilor din România”, spune Gheorghe Marina.

De la serile maramureşene pe care le fac tinerii nu lipsesc bucatele, voia bună şi dansul moroşan. Mâncarea este pregătită chiar de membrele clubului. Studente la facultăţile din Bucureşti, maramureşencele nu au uitat tradiţia şi au arătat cât de bune gospodine sunt pregătind mai multe feluri de sarmale, gogoşi, platouri cu slană, brânză, ceapă roşie şi chifteluţe la care se adaugă şi pălinca timisă de acasă din Maramureş.

De zece ani, aceste întâlniri se ţin fără niciun ajutor financiar din partea nimănui, oamenii pun mână de la mână, iar spaţiul în care se întâlnesc este oferit de Asociaţia 21 Decembrie.

„Tot ce se face la Seara Maramureşeană e făcut din dragoste pentru România”, spune secretarul general al Clubului Maramureşenilor din dreapta Tisei, Sergiu Dan. „E uşor dacă vrei, dacă simţi româneşte, dacă simţi maramureşeneşte, pentru că spiritul de maramureşan oricând a fost unul dintre cele mai puternice din România şi chiar dacă noi venim din Maramureşul de dincolo de Tisa, din Ucraina, uneori poate că simţim mai româneşte decât cei care se află în cadrul graniţelor statului român. Fiind la cea de a zecea ediţie, m-a surprins să văd şi anul acesta aşa de multă lume, mai multă decât anul trecut. Eu cred că aceste evenimente contează pentru că oamenii s-au săturat de problemele pe care le vede zilnic la televizor şi se mai relaxează cu o muzică maramureşană cu o pălincă. Încercăm să facem în fiecare an aceste seri maramureşene şi scopul nostru este să sprijinim românii din dreapta Tisei, să le apărăm interesele. Încercăm să îi facem să îşi dorească să îşi păstreze tradiţiile româneşti, de exemplu acolo încep să nu se mai poarte costumul tradiţional maramureşan. Prin astfel de evenimente cred că reuşim să îi adunăm pe toţi la un loc şi să le arătăm că România încă e vie, chiar şi acolo peste Tisa”, spune Sergiu Dan.

Seara maramureşeană s-a încheiat cu dansurile moroşene, cu învârtitele ameţitoare, cu bătuta şi strigăturile moroşenilor din dreapta Tisei care nu şi-au uitat tradiţiile, chiar dacă sunt departe de casă.

Liliana Simionescu, Reportaj RFI: Seara maramureşenilor din dreapta Tisei la Bucureşti
742