Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat pentru agenţia Mediafax că nu au făcut vreun demers pentru achiziţionarea acestor obiecte.
Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu spune la RFI că este aproape imposibil ca statul să participe la o astfel de licitaţie, din cauza birocraţiei excesive şi a lipsei de bani.
"Cunoscând mecanismele greoaie ale birocraţiei româneşti nu prea văd cum statul ar putea participa la o licitaţie. Pentru că nu e vorba numai de sumă e vorba şi de mecanismul unei licitaţii, se porneşte de la o anumită sumă dar se poate ajunge mult mai sus. Şi atunci evident, Ministerul Culturii sau statul greu poate decide pe moment ce reprezentant al statului îşi ia responsabilitatea să liciteze. Ştim foarte bine că licitaţia are o dinamică imprevizibilă, iar mecanismul de funcţionare a unui stat nu permite aşa ceva", explică Paleologu.
Şi Institutul Cultural Român spune că nu poate participa la licitaţie, pentru că printre prerogativele sale nu se află achiziţionarea unor bunuri de patrimoniu.
În schimb, ministrul de Externe, Teodor Baconschi spune la RFI că ar fi bine totuşi ca măcar o parte dintre aceste manuscrise să ajungă la Muzeul Literaturii Române.
"Personal, mi-aş dori ca instituţiile de cultură din România să participe la această licitaţie. Noi marcăm în Franţa şi în România centenarul Cioran. Sigur că memoria lui trebuie respectată şi m-aş bucura ca o parte măcar din acest fond de manuscrise să intre în patrimoniul Muzeului Literaturii Române", declară şeful diplomaţiei române.
Printre cele 82 de loturi scoase la licitaţie la hotelul Drouot Richelieu din Paris, joi, începând cu ora 14.15, se numără caiete manuscrise - "Tragicul cotidian", "Adolescenta", "Jansenismul", "Pamflet şi pamfletar", "Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant", "Banalitate şi transfigurare", "Cartea amăgirilor", "Lacrimi şi sfinţi", "Schimbarea la faţă a României" - numeroase cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, o fotografie a lui Cioran reprezentat aşezat, semnată pe verso, diploma de Bacalaureat, datată 5 octombrie 1928, diploma de licenţă în filosofie şi litere, datată 23 iunie 1932, un carnet de student emis în Germania pentru anul şcolar 1933 - 1934, cu fotografie şi semnătură, mai multe cărţi de identitate emise de autorităţile germane, un paşaport, eliberat la 15 septembrie 1934, un carnet de student emis în Franţa, abonamente de tren, fişe de lectură, un permis pentru bibliotecă şi multe altele.
Printre cele mai scumpe dintre aceste loturi se numără manuscrisul intitulat "Îndreptar pătimaş", datat 12 martie 1940, evaluat de experţi la o sumă între opt mii şi zece mii de euro, dar şi câteva manuscrise evaluate la sume între patru mii şi cinci mii de euro, precum "Max Stirner", nedatat (aproximativ 1929 - 1930), "Intuiţionismul contemporan", nedatat (1932), "Lacrimi şi sfinţi", nedatat (1936 - 1937). Suma totală la care au fost evaluate loturile nu atinge însă o sută de mii de euro.
Comentarii