Ideea salariului minim câştigă teren în Europa

Trei sferturi dintre ţările membre ale UE dispun de un salariu minim legal. Conform unui raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, criza reactualizează interesul de generalizare a acestui mecanism.

"Salariul minim a intrat pe lista priorităţilor responsabililor politici ai UE", se arată într-un raport comandat de Comisia Europeană Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Titlul raportului este şi el semnificativ : "Întoarcerea salariului minim în Europa extinsă". La vremea când UE avea 15 ţări membre, doar nouă dintre ele dispuneau de un salariu minim legal. Numărul acestora a crescut la 20 odată cu extinderea din 2004, când 12 noi state au fost integrate.

În acelaşi timp, ţări precum Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda au instaurat un salariu minim, în 2001 şi respectiv în 2003. Austria face şi ea acelaşi lucru în 2009. Ideea este în prezent dezbătută în Germania, Italia, Suedia, ţări în care salariile minime sunt în mod tradiţional fixate prin negocieri colective sectoriale.

De altfel, o privire pe harta Europei arată o linie care coboară din nord către sud, unind Finlanda cu Italia şi trecând prin Suedia, Danemarca, Germania, ţările care nu au încă un salariu legal minim. Statele în care acesta există au avut pe timpul crizei atitudini complet diferite. Astfel, în timp ce Polonia, Spania şi Belgia au decis să-l mărească, pentru a-i proteja pe cetăţenii cei mai vulnerabili şi pentru a lansa consumul intern, altele precum Franţa şi Marea Britanie l-au îngheţat, pentru a diminua costurile salariale ale întreprinderilor.

Rolul salariului minim este extrem de important, sunt de părere experţi precum Joseph Stieglitz, care menţionează că inegalităţile sociale au fost la originea crizei.

În SUA, salariul minim a fost îngheţat multă vreme, iar pentru a-şi menţine consumul, indivizii au fost nevoiţi să contracteze datorii, ceea ce a condus la formarea unei bule şi la explodarea acesteia. În plus, s-a produs şi o criză a cererii. Or, existenţa unui salariu minim decent permite relansarea consumului şi ameliorarea încrederii.

Alt argument în favoarea lui : salariul minim constituie o barieră împotriva politicii de dumping social. Astfel, candidaţii la expatriere ar fi incitaţi să rămână în ţările lor de origine, dacă salariul minim ar creşte.

O nouă privire pe harta Europei arată disparităţi importante şi în acest domeniu : salariul minim variază între valori precum 1642 de euro în Luxemburg, 1300 în Belgia, Franţa şi Olanda, 700 în Spania, 500 în Portugalia, între 600 şi 700 în Malta şi Grecia, 300 în Cehia şi în Slovacia, 280 în Polonia, 270 în Ungaria, 153 în România, 123 în Bulgaria, ceea ce dă şi o idee despre sensul fluxurilor migratorii în Europa.

Şi atunci, e nevoie de un salariu minim unic în Europa, aşa cum prevedea în anii 1990 Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene ? Salariul nu este o prerogativă comunitară, dar se arată în Raportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cel mai important pentru cei 27 este adoptarea principiului unui salariu minim care să reprezinte un anume procentaj din PIB pe locuitor. Ar fi o formă de justiţie socială, dar şi o măsură cu un puternic caracter economic, menită să prevină mari dereglări în caz de criză.