Premierul britanic, David Cameron, are în continuare nişte reţineri de ordin legal în ceea ce priveşte aplicarea Pactului Fiscal, dincolo de mult-iubitul său sector financiar, pentru care nu a reuşit să forţeze o serie de excepţii la ultimul Consiliu European. Cehii au invocat motive constituţionale, conform spuselor preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, dar sunt cunoscute atât problemele din coaliţia de guvernământ de la Praga, cât şi opoziţia euroscepeticului Vaclav Klaus, în acelaşi timp preşedinte.
Scopul documentului este armonizarea politicilor fiscale şi bugetare între statele semnatare, pentru a preveni acumularea de datorii excesive. Germania, cel mai mare contributor la tot ce înseamnă bani europeni, a insistat asupra necesităţii acestui Pact ce va fi semnat oficial în luna martie. Documentul va acorda Curţii Europene de Justiţie drepturi de monitorizare şi sancţionare a unor eventuale derapaje din partea statelor semnatare. De asemenea, Comisia Europeană primeşte atribuţii suplimentare în chestiunea alocărilor bugetare din statele membre.
Liderii europeni au mai discutat şi mecanisme de alocare a unor fonduri europene pentru stimularea pieţei muncii şi a IMM-urilor afectate grav de politicile de austeritate impuse de guverne, în contextul crizei.
Premierul britanic, David Cameron, a fost mulţumit de prevederile explicite din Pact care, în opinia sa, nu sunt de competenţa UE în totalitatea ei. "Trebuie să avem grijă ca măsurile luate în acest grup Europlus să nu afecteze piaţa unică. Vom fi cu ochii pe ei ca nişte vulturi", a spus Cameron la Bruxelles.
Criza din Grecia, pe agenda summit-ului UE
Criza din zona euro, cu precădere problema Greciei, a dominat agenda discuţiilor pentru liderii din uniunea monetară. După lucrările obişnuite ale Consiliului, şefii de state şi guverne au mai avut o reuniune specială dedicată situaţiei din Grecia. Atena ar putea falimenta la mijlocul acestei luni, în condiţiile în care nu s-a ajuns la un acord de reducere şi mai mare a datoriei elene de către creditorii privaţi.
Probabil că greva generală de la Bruxelles le-a adus aminte liderilor europeni de nemulţumirea provocată de reducerile bugetare. În declaraţia finală, cei 27 au precizat că se vor concentra pe reducerea şomajului în rândul tinerilor şi că reducerea deficitelor nu este suficientă. Economiile europene trebuie să redevină competitive–un adevăr demult ştiut, dar recunoscut abia acum, în mod oficial, la aproape patru ani după criza financiară globală.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la finalul şedinţei Consiliului European informal de la Bruxelles că Tratatul intră în vigoare în 2013, iar adoptarea lui de către ţara noastră presupune modificarea Constituţiei pe anumite capitole. Tratatul poate intra şi mai repede în vigore, dacă 12 state îl ratifică. În acest caz, România, ca ţară care nu este membră a zonei euro, are două opţiuni: să intre cu o parte din tratat sau cu tot tratatul.
"Vreau să cred că România va fi una dintre aceste 12 ţări… Opţiunea mea, chiar dacă este severă, este să adoptăm toate capitolele tratatului, inclusiv cele care vizează politicile fiscale, aplicabile într-un mod inteligent; ne vor consolida", a declarat preşedintele.
Comentarii