Criza din Grecia, între tragedie şi horror

Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană lucrează la un scenariu de urgenţă, pentru cazul în care Grecia va trebui să părăsească zona euro, a afirmat vineri comisarul european pentru Comerţ, Karel De Gucht. Este pentru prima dată când un oficial al UE a confirmat existenţa unor măsuri în cazul în care Grecia va ieşi din zona euro. În ultimul timp s-au înmulţit speculaţiile privind existenţa unui astfel de plan, dar existenţa lui nu a fost confirmată oficial.

Guvernul interimar grec, condus de premierul desemnat, Panagiotis Pikrammenos, a depus jurământul joi dimineaţă, în prezenţa preşedintelui Republicii. A urmat ceremonia de depunere a jurământului, în Parlament, a Legislativului ales în urma scrutinului din 6 mai.

Grecia are, începând de joi, un guvern interimar format din 16 miniştri, în majoritatea lor înalţi funcţionari şi profesori universitari, a cărui misiune va fi pregătirea noilor alegeri anticipate de la 17 iunie.

Ministrul de Finanţe al Marii Britanii-cancelar, George Osborne, a criticat speculaţiile în public cu privire la rămânerea sau nu a Greciei în zona euro. Aflat la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din statele Uniunii Europene, cancelarul a spus că această criză a euro afectează toate ţările membre UE, inclusiv cele care nu au adoptat moneda unică.

Berlinul şi Parisul sunt pregătite "să studieze posibilitatea unor măsuri suplimentare pentru creşterea Greciei", dacă această ţară va avea nevoie, a declarat Angela Merkel în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de Francois Hollande, la Berlin.

Grecia se pare că nu şi-a pierdut prietenii europeni. Luni seară, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, s-a opus ferm ieşirii ţării din zona euro.

Banca Naţională "nu-şi face foarte mari griji" în legătură cu situaţia băncilor cu capital grecesc din România. BNR "este pregătită să facă faţă cu bine oricărei situaţii, dar nu ne-ar conveni să avem de-a face cu un risc care vine din Grecia". La nivel european "deja s-a plătit prea mult şi a nu merge mai departe cu salvarea Greciei ar însemna să pierzi o groază de bani". Declaraţiile au fost făcute la RFI de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

UE accentuează presiunea cu scopul ca Grecia să rămână pe calea pe care a fost angajată de către UE şi FMI. Grecia va primi joi o tranşă din împrumutul mare, anume 5,2 miliarde de euro, ca să-şi plătească repede scadenţele din 15 mai. Această sumă a fost deja probată de UE şi FMI, de asta ea poate fi plătită.

Cazul pensionarului farmacist care a decis să-şi pună capăt zilelor, miercuri, în faţa Parlamentului de la Atena este principalul subiect al zilei în Grecia. Bărbatul în vârstă de 77 de ani ajunsese la disperare din cauza situaţiei personale tot mai precare şi a evoluţiilor dramatice în care se află Grecia.

Fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu estimează într-un interviu la RFI "o prelungire a situaţiei de criză" încă trei-cinci ani, la nivel european. El declară că Grecia nu va ieşi din zona euro şi că Spania va trece printr-o criză dificilă, dar nu va avea problemele statului elen.

Grecia poate răsufla, încă o dată, uşurată. Pentru moment! Ministerul elen de Finanţe a anunţat vineri dimineaţă că acceptul pentru schimbul de obligaţiuni dintre Guvernul elen şi creditorii privaţi a înregistrat un procent de participare de 83,5% (respectiv 172 miliarde de euro). Această evoluţie aduce Atenei reducerea cu 107 miliarde de euro (60%) din totalul de 206 miliarde de euro datorate creditorilor privaţi şi unda verde pentru punerea în aplicare a noului acord de împrumut, în valoare de 130 de miliarde de euro.

Grecia face paşi înainte în privinţa datoriilor sale: investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului elen în valoare de 172 de miliarde de euro, din totalul de peste 200 de miliarde au acceptat preschimbarea datoriei, au anunţat autorităţile de la Atena.

Analiştii financiari consideră că, în pofida soluţiilor găsite în această săptămână, criza datoriilor suverane gercesti este departe de a-şi fi găsit rezolvarea. 

Acordul de azi noapte al Eurogrupului privind planul de salvare a Greciei este o măsură bună, dar statul elen nu a scăpat încă de riscul falimentului. Declaraţia a fost făcută la RFI de vice-preşedintele PNL, fostul ministru de Finanţe, Varujan Vosganian. El mai spune că situaţia din Grecia trebuie să fie o "lecţie" pentru România.

Grecia primeşte ajutorul mult sperat de 130 de miliarde de euro, în baza unor condiţii ameliorate, negociate întreaga noapte la Bruxelles de financiarii zonei euro şi de prim-ministrul grec, Lucas Papademos.

Grecia trebuie să îndeplinească noi condiţii pentru ca miniştrii de Finanţe ai zonei euro să-i acorde luni seară împrumutul de 130 de miliarde de euro. Reuniunea Eurogrup se petrece în prezenţa prim-ministrului grec, Lucas Papademos, aflat de duminică seară la Bruxelles.

Situaţia rămâne tensionată în Grecia, după telecoferinţa Eurogrupului, organizată pentru a decide asupra acordării sau nu a noului pachet de asistenţă financiară. Preşedintele Carolos Papoulias a avut o răbufnire neobişnuită: "Cine e domnul Schäuble? Cine sunt finlandezii? Cine sunt olandezii?".

Dezamăgire la Atena, după ce miniştrii europeni de Finanţe au decis să anuleze reuniunea prevăzută pentru ziua de miercuri, pe tema ajutorului financiar destinat salvării Greciei de la faliment. Potrivit Bruxelles-ului, nu toată lumea din tabăra greacă este dedicată reformei.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au decis să nu dea undă verde până miercuri unui nou pachet de asistenţă financiară Greciei, punând mai multe condiţii, cum ar fi ca Atena să găsească noi economii în bugetul din acest an. Anunţul a fost făcut de preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker.

Şomajul din Grecia a crescut la un nou nivel record, în luna noiembrie 2011: 20,9%, adică peste un milion de persoane, la o populaţie de 11 milioane. Informaţia vine de la biroul de statistică de la Atena.

Sindicatele din Grecia au intrat marţi în grevă generală, pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate, printre care figurează şi scăderea salariului minim. Premierul grec, Lucas Papademos, discută cu liderii coaliţiei guvernamentale despre reformele cerute de UE şi FMI, în schimbul unui nou ajutor financiar.

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro au respins luni noapte o ofertă de restructurare a datoriei Greciei făcută de sectorul privat. O soluţie a acestei probleme ar trebui totuşi găsită până la sfârşitul lunii. Grecia negociază următoarea tranşă din împrumut.

Situaţia dezolantă din Grecia pune presiune pe moneda unică. Euro a căzut temporar sub pragul de 1,27 de dolari, cea mai scăzută cotaţie din septembrie 2010. Guvernatorul Băncii Centrale a Cehiei a pus Greciei în vedere în mod explicit excluderea din zona euro.

Ziarele europene de marţi, 15 noiembrie scriu despre criza din zona euro, o criză ce nu are numai implicaţii economico-financiare, ci şi politice, o criză care pune în pericol însăşi democraţia pe continent.

Lucas Papademos a fost desemnat joi premier al Greciei, în urma negocierilor care au avut loc în ultimele zile între partidele de la Atena. Papademos este un economist educat în Statele Unite, fost viceguvernator al Băncii Centrale Europene.

Dacă zona euro va fi salvată, atunci se va întâmpla în termenii dictaţi de Germania. Să nu uităm că la începutul secolului trecut, Republica Federală rata glorios şansa de a deveni liderul Europei. Astăzi, la 22 de ani de la căderea Zidului, pare că Berlinul nu va mai rata a doua şansă. E de ajuns să vedem cine poartă pantalonii în Uniunea Europeană şi nu e micuţul obositor de la Elysee, potrivit ziarului britanic The Guardian.

Viceprim-ministrul şi ministrul bulgar de finanţe Simeon Diankov, fost înalt funcţionar al Băncii Mondiale, recunoaşte că Bulgaria profită într-un mod involuntar de pe urma crizei elene. În ultimii doi ani, aproximativ 2000 de companii greceşti şi-au transferat activitatea în Bulgaria.

Cei doi lideri ai marilor partide elene au fost citaţi de televiziunea publică de la Atena, cu declaraţia că s-a căzut de acord asupra noului premier.

Summit-urile arată mai nou un singur lucru: neputinţa politicienilor. O incapacitate de plată a unui stat va fi decisă de pieţe şi nu înseamnă nici pe departe că ţara ar trebui să părăsească Uniunea Europeană. Zona euro va supravieţui, dar nu în forma actuală. Va fi o construcţie mai suplă, mai mică, mai adaptabilă la condiţiile din piaţă şi orientată către modelul economic german.

 Numele cel mai des vehiculat de presa elenă este cel al Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.

Criza din UE ar putea reprezenta o oportunitate istorică pentru reformă: distanţarea de Europa datoriilor şi pornirea către o Europă a pluralismului sănătos. Crizele pot fi percepute drept o forţă constructiv-destructivă. Doar Europa nu le percepe într-o atare manieră.

Zielele trecute, Papandreu şi-a luat prin surprindere partenerii europeni, cerând organizarea unui referendum înainte de acceptarea ultimei tranşe dintr-un împrumut extern.  Între timp a reuntat la consultarea cetăţenilor, dar a primit mai multe cereri de a demisiona. 

România ar trebui să înveţe foarte multe din lecţia greacă. Un eventual referendum în Grecia ar fi riscant nu doar pentru statul elen, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană. UE se află într-o postură jenantă din cauza situaţiei din Grecia. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu la RFI de profesorul Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE.

În Grecia, guvernul pare în pragul prăbuşirii, ceea ce pune sub semnul întrebării organizarea unui referendum privind apartenenţa ţării la zona euro, în timp ce liderii regiunii vorbesc pentru prima oară de o posibilă ieşire a statului elen, pentru protejarea monedei unice.

Ecuaţia politică de la Atena se complică: două deputate ale majorităţii socialiste din Grecia au anunţat că nu vor acorda vineri, 4 noiembrie, votul de încredere Guvernului grec. Premierul Giorgios Papandreou îşi convoacă grupul parlamentar socialist, în plină criză politică şi în plină criză a datoriilor.

Referendum în ianuarie?! Foarte bine. Dar să decideţi dacă mai vreţi să faceţi parte din zona euro sau nu. Acesta este mesajul pe care l-a primit premierul grec Giorgios Papandreou de la liderii europeni, cu precădere de la Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel, care au declarat la unison că cele două state nu vor renunţa la moneda euro.

Decizia Atenei de a organiza un referendum pe tema planului european de salvare financiară a Greciei a fost primită cu stupoare în cancelariile occidentale. Surpriză deci, în special la Paris şi la Berlin, şi un vânt de panică pe pieţele financiare. Cum se vede de la Paris acest nou episod al crizei bugetare elene? O analiză de Matei Vişniec.

Premierul grec a surprins din nou. Abia găsise Europa un compromis pentru a restructura datoriile ţării sale şi şeful Guvernului de la Atena face o declaraţie şoc. Grecii vor vota în cadrul unui referendum dacă sunt de acord sau nu cu acest plan, pentru că documentul fusese criticat la Atena pentru cedarea unor drepturi suverane către UE.

Liderii zonei euro au fixat duminică seară la Bruxelles cinci obiective de redresare a situaţiei economice şi fiscale. Nicio decizie nu a fost luată privind modalităţile de aplicare a obiectivelor. Reuniunile decisive la nivel înalt sunt programate pentru miercuri, 26 octombrie.

Grecia se află în grevă generală miercuri şi joi. Protestul ţine la sol avioanele, suspendă majoritatea serviciilor publice şi închide oficiile şi magazinele. Greva de 48 de ore are loc în timp ce Parlamentul se pregăteşte să voteze joi cel mai recent plan de austeritate, ce include între altele tăieri de salarii şi concedieri. ACTUALIZARE: Protestele de miercuri au degenerat. Grupuri de manifestanţi au aruncat cu sticle incendiare spre poliţişti.

Cancelarul german, Angela Merkel și președintele francez, Nicolas Sarkozy, reuniți la Berlin, au anunțat duminică seară că între cele două țări ”acordul este complet” pentru recapitalizarea băncilor, potrivit France 24, care citează AFP. Franța și Germania propun ”modificări importante” ale tratatelor europene, precizând că se pronunță pentru o mai mare ”integrare a zonei euro”.

O grevă generală de 24 de ore are loc în Grecia, miercuri, 5 octombrie. Oamenii protestează faţă de măsurile severe de austeritate. Unele ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine s-au înregistrat în Piaţa Constituţiei din Atena.

O primă bancă europeană importantă începe să sufere pe fondul crizei datoriilor din Grecia. Grupul financiar franco-belgian Dexia va fi divizat, procedură prin care vor fi separate activele "toxice" ale băncii, iar activele "bune" vor fi vândute până la sfârşitul acestui an, potrivit ziarului belgian De Standaard. Acţiunile băncii s-au prăbuşit marţi cu până la 38% la Paris.

Veşti proaste din Grecia: statul elen va rata ţinta de deficit bugetar stabilită cu instituţiile financiare internaţionale în luna iulie, potrivit unui proiect de buget. Acest lucru complică şi mai mult situaţia Greciei, care suferă o criză severă din cauza datoriei sale suverane. Bursele europene au deschis în scădere şedinţa de luni, 3 octombrie.

În Germania, Bundestag-ul a aprobat reforma legată de Fondul european de stabilitate financiară, un mecanism care va permite printre altele şi o mai eficientă ajutorare a Greciei. Votul masiv al deputaţilor germani în vederea acestei reforme este salutat cu entuziasm la Paris, de Comisia Europeană precum şi în diverse alte instituţii, ceea ce pune în lumină rolul important pe care îl are de jucat Germania în gestiunea actualei crize.

Situaţia actuală este gravă, din cauza unor atitudini populiste s-au pus în pericol valori europene precum euro sau libertatea de circulaţie, dar o soluţie este posibilă. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului European despre starea UE, în care s-a referit şi la criza datoriilor din zona euro. Comisia Europeană a adoptat miercuri o propunere pentru aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare.

Grecia se angajează să facă noi eforturi în materie de disciplină bugetară şi reforme într-un moment în care deputaţii germani se vor exprima joi pe marginea mecanismului de salvare a monedei unice. Doamna Merkel este tot mai contestată în sânul propriei sale majorităţi, iar viitorul ei politic pare să se joace acum în contextul acestei tragedii moderne greceşti. Pentru că avem de-a face, dacă stăm să ne gândim bine, cu o tragedie socială şi morală, când vorbim despre această criză greacă. O analiză de Matei Vişniec.

"Problema esenţială este una singură: să nu facem greşeli majore!"

Grecia nu poate fi abandonată propriului destin, declară într-un interviu la RFI vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio Tajani. Pe de altă parte, decizia Guvernului român de a numi un ministru care cunoaşte mecanismele europene ar putea fi utilă, pentru ca România să poată folosi cât mai eficient posibil fondurile comunitare, afirmă comisarul italian responsabil cu Industriile. ”De fiecare dată când vin în România mă simt puţin acasă”, mai spune Tajani, întrebat despre relațiile româno-italiene.

Ziarul britanic The Guardian prezintă pe larg raportul de toamnă al Fondului Monetar Internaţional, un raport în care întâlnim şi un scenariu-catastrofă: cel în care Europa şi Statele Unite ar intra din nou în recesiune. Criza datoriei publice se generalizează la nivelul întregii lumi, iar economiile occidentale ar cunoaşte scăderi economice semnificative.

Guvernul elen este aşteptat să prezinte noile măsuri care ar trebui să convingă Troica de seriozitatea Atenei şi prin urmare să dea undă verde pentru primirea celor 8 miliarde de euro. 

La Benghazi, fieful rebelilor anti-Gaddafi din Libia, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a fost primit cu urale şi ovaţii de oamenii din oraş. A fost o mişcare mediatică bine calculată de şeful de la Elysee, care a vrut să "fure" din spaţiul de emisie acordat de presa franceză primei dezbateri din alegerile primare, desfăşurate de Partidul Socialist de Opoziţie, în contextul prezidenţialelor de anul viitor.

Bulgaria demonstrează o indiferență stranie fața de evoluția crizei elene și modul în care ea va putea influența viitorul Uniunii, constată analistul Svetoslav Terziev în paginile cotidianului „Sega”. Întrebarea dacă toate țările-membre vor participa la rezolvarea problemei datoriilor și în acest mod se va ajunge la o structură de tip federal sau se va împărți în două grupuri de state - responsabile și iresponsabile din punct de vedere financiar, parcă nu există pentru guvernul Borisov.

Presa olandeză, citată de PressEurop.eu, constată sec: "populiştii iau crizele ca ostateci". Cotidianul De Volkskrant notează că în doar două săptămâni, conducătorii de pe cele două părţi ale Atlanticului "par să fi evitat falimentul celei de a şaptesprezecea (Grecia) şi a primei economii (America) a lumii", însă în realitate soluţiile alese dovedesc că au acţionat cu toţii în funcţie de propriile interese.

SUA le mai rămân doar câteva zile pentru a evita falimentul statal. Republicanii şi democraţii sunt însă în continuare pe poziţii ireconciliabile privind ridicarea plafonului datoriei suverane şi fiecare parte vrea să-şi impună propriul plan de salvare. Nici preşedintele american, Barack Obama, nu mai reuşeşte să medieze conflictul.

Pe fondul crizei bugetare din Grecia care riscă să devină contagioasă, putem spune că Europa a reuşit din nou să se mobilizeze, să-şi depăşească divergenţele, să găsească un compromis şi chiar să inventeze soluţii interesante ca să stingă incendiul. Rămîn însă în suspensie mai multe întrebări, iar una dintre ele ar fi "şi acum cine plăteşte?" constată Matei Vişniec.

În contextul eforturilor europene de a salva Grecia şi odată cu ea moneda unică europeană, marea reuşită a Uniunii Europene ar fi aceea de a se consolida ca entitate politică. Or în această privinţă, mai este un drum lung de făcut, iată concluzia multor comentatori.

Franţa îşi exprimă speranţa că noul plan de ajutorare a Greciei, încă în plină dezbatere va fi adoptat joi, 21 iulie, la summit-ul extraordinar al zonei euro, convocat la Bruxelles. Valérie Pecresse, ministrul Bugetului şi purtătoarea de cuvânt a Guvernului francez, declară pentru Agenţia France Presse că planul este în mare conturat şi că singura problemă care mai trebuie tranşată ţine de participarea sectorului privat la această operaţiune de salvare financiară a Greciei.

În timp ce criza euro bate la uşă, Germania pare puţin dispusă să găsească un acord cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene (UE), pentru a frâna "epidemia". Ţările lovite cel mai rău de această criză cer organizarea unui summit, însă Berlinul şi Parisul se gândesc bine înainte să dea undă verde unei reuniuni de acest gen.

„Mai multă Europa pentru a salva monedă comună, euro?” (La Tribune). „Zona euro sub stress” (Îl Sole 24 Ore). „Potrivit PIMCO (cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni din lume), Grecia va intra inevitabil în incapacitate de plată” (Îl Sole 24 Ore).