Criză în lumea arabă

Guvernul sirian refuză observatorii ONU, care vin din ţări membre ale grupului Prietenii Siriei, a declarat marţi ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice. Mai mult, organizaţiile siriene pentru drepturile omului afirmă că regimul Assad ar executa militanţi care au colaborat cu inspectorii ONU.

Violenţele din Siria s-au soldat luni cu peste 70 de morţi, în pofida armistiţiului intrat oficial în vigoare pe 12 aprilie şi în condiţiile în care 300 de observatori internaţionali vor fi trimişi săptămâna viitoare în ţară, pentru a monitoriza respectarea acestuia.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a recomandat joi Consiliului de Securitate să autorizeze o misiune de 300 de observatori ai armistiţiului din Siria, "pentru o perioadă iniţială de trei luni". Într-o scrisoare adresată Consiliului, el estimează că există o "şansă de progres" în Siria, deşi încetarea ostilităţilor este "clar incompletă".

Frustrarea comunităţii internaţionale creşte, din cauză că Damascul nu oferă garanţii privind protecţia observatorilor ONU în Siria. Chiar dacă primii membri ai misiunii Naţiunilor Unite au ajuns în această ţară, regimul Assad nu a semnat încă documentul prin care le permite accesul şi le garantează protecţia.

Primii şase observatori internaţionali, însărcinaţi cu monitorizarea fragilei încetări a focului în Siria sub egida ONU au sosit la Damasc, a anunţat un purtător de cuvânt al ONU. Aceşti şase observatori sunt primii dintr-o echipă de 30 de persoane a cărei trimitere a fost decisă sâmbătă, 14 aprilie, de către Consiliul de Securitate al ONU.

În Siria, încetarea focului a intrat în vigoare în cursul nopţii trecute, iar informaţiile care parvin din regiune sunt mai degrabă încurajatoare. În ciuda suspiciunii reciproce, forţele guvernamentale şi rebelii au suspendat ostilităţile, cu excepţia unor provocări şi incidente. Totul rămâne însă extrem de fragil.

Armistiţiul din Siria a intrat în vigoare. Ţările occidentale s-au arătat sceptice că Damascul va respecta până la capăt încetarea focului. Regimul Assad a declarat că-şi rezervă dreptul de a răspunde unor atacuri din partea rebelilor.

Situaţie tensionată în Siria, dar şi în regiune, într-un moment când ar fi trebuit să intre în vigoare planul de încetare a focului propus de emisarul internaţional Kofi Annan şi sprijinit de comunitatea internaţională. Autorităţile siriene pretind că au început să aplice planul, dar occidentalii acuză Damascul de joc dublu.

În Siria, luptele dintre rebeli şi forţele guvernamentale continuă, în ciuda faptului că marţi ar trebui să intre în vigoare un plan de pace propus de emisarul internaţional Kofi Annan. Şi mai grav este faptul că asistăm la primele tensiuni la frontiera turco-siriană.

Autorităţile siriene cer garanţii scrise de la rebeli că vor înceta atacurile asupra trupelor guvernamentale. În schimb, Damascul ar fi dispus să-şi retragă forţele militare de pe teren. Insurgenţii cred însă că e doar o nouă strategie a regimului, pentru a trage de timp.

Rebelii din Siria aşteaptă importante ajutoare financiare. Informaţia a fost dezvăluită de cotidianul american New York Times, care afirmă că o parte din finanţarea de 100 de milioane de dolari promisă de statele din Golf insurgenţilor sirieni ar urma să fie utilizată pentru plata soldei luptătorilor antiregim.

Pentru prima dată de mai bine de două decenii, summit-ul Ligii Arabe este găzduit joi de Bagdad, capitala Irakului transformată cu această ocazie într-o adevărată fortăreaţă. Tot pentru prima dată în istoria instanţei panarabe, întâlnirea la vârf este condusă de un kurd, preşedintele Irakului, Jalal Talabani. Subiectul principal de pe ordinea de zi este situaţia din Siria.

Guvernul sirian a acceptat planul de pace propus de emisarul ONU şi al Ligii Arabe, Kofi Annan, potrivit purtătorului de cuvânt al diplomatului, citat de Reuters. Proiectul prevede o încetare a focului sub supravegherea Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Rusia i-a cerut aliatului său sirian să accepte "imediat" un armistiţiu zilnic umanitar în Siria. Solicitarea vine în contextul în care luni au avut loc noi lupte între dezertori şi militari într-un cartier din Damasc. 25 de persoane, dintre care nouă civili, au murit luni în ţară, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, ONG care a anunţat ofensive în forţă ale regimului în mai multe regiuni.

Un atentat cu o maşină-capcană a făcut duminică cel puţin trei morţi şi 25 de răniţi în oraşul Alep din nordul Siriei. Ca şi după cele două atentate de sâmbătă din capitala Damasc, soldate cu zeci de morţi, opozanţii şi regimul sirian s-au acuzat reciproc că ar fi la originea acestor atacuri.

Joi se împlineşte un an de când sirienii au ieşit în stradă, pentru a demonstra împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Dorinţa lor de libertate şi reformare democratică a ţării a fost impulsionată de precedentele revoluţii din Primăvara Arabă.

Situaţia din Siria continuă să se degradeze de la o zi la alta. Acest lucru reiese din toate rapoartele internaţionale. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a făcut apel pentru rezolvarea situaţiei disperate a civililor din această ţară. Organizaţia Human Rights Watch, citată de BBC News, afirmă că regimul de la Damasc amplasează mine pe drumul refugiaţilor spre Liban şi Turcia.

Un înalt oficial sirian a demisionat şi s-a alăturat Opoziţiei. Între timp, responsabilul operaţiunilor umanitare ale ONU a vizitat oraşul Homs. Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor din Statele Unite a aprobat un proiect de lege, care are scopul de a sancţiona regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, cu precădere privind sectorul energetic.

Coordonatorul ONU pentru ajutoare umanitare, Valerie Amos, este aşteptat miercuri în Siria, unde va încerca să obţină accesul organizaţiilor umanitare internaţionale în oraşele în care luptele dintre forţele guvernamentale şi cele de Opoziţie au fost cele mai violente.

Peste 1.500 de sirieni, majoritatea femei şi copii, s-au refugiat în Liban în ultimele 48 de ore, fugind de violenţele din regiunea Homs. Între timp, armata siriană a bombardat un pod pe unde trec cei mai mulţi refugiaţi sirieni, în special răniţi, care fug spre Liban, potrivit unei organizaţii neguvernamentale siriene, citate de AFP.

Jurnaliştii francezi Edith Bouvier, grav rănită la picior şi William Daniels, blocaţi de mai multe zile în oraşul sirian Homs, asediat de trupele guvernamentale, au reuşit să părăsească Siria şi au ajuns în Liban.

Asaltul terestru lansat miercuri de armata siriană asupra oraşului Homs continuă şi joi, 1 martie. Cartierul rebel Baba Amr este vizat în mod particular de aceste bombardamente. Cei doi jurnalişti francezi Edith Bouvier şi William Daniels sunt în continuare blocaţi în Siria.

Jurnalista franceză Edith Bouvier, rănită săptămâna trecută în oraşul Homs din Siria, a fost transferată, după insistente eforturi diplomatice şi negocieri, în Liban. Împreună cu ea a putut ieşi din infernul de la Homs şi fotograful britanic Paul Conroy.

Fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, a fost numit "emisar special comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe pentru criza din Siria", a anunţat Organizaţia Naţiunilor Unite. Annan va fi asistat de un "adjunct ales din regiunea arabă", precizează comunicatul comun al secretarilor generali ai ONU, Ban Ki-moon şi Ligii Arabe, Nabil al-Arabi. Textul nu oferă, însă, numele acestui adjunct arab.

O intervenţie militară din afară ar urgenta foarte mult căderea regimului sirian, dar nu este de contemplat, pentru că nu există disponibilitate pentru aşa ceva. Poziţia rusă în dosarul sirian este irealistă. Nu poţi să dialoghezi cu cei care ţi-au ucis tovarăşii. Declaraţiile au fost făcute la RFI de vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu.

Primul proces al unor partizani ai fostului lider libian Muammar Gaddafi începe miercuri în faţa unui tribunal militar din Benghazi. Primele două audienţe programate la începutul lunii fuseseră amânate.

În Siria, locuitorii din Deraa spun că trupele guvernamentale au lansat un bombardament asupra rebelilor, care vor înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. Noile violenţe au loc la o zi după ce Assad a promis un referendum asupra noii Constituţii şi alegeri în cel mult trei luni.

Adunarea Generală a ONU va vota miercuri seară un proiect de rezoluţie cu privire la Siria, propus de Arabia Saudită şi Qatar, după ce un document asemănător a fost respins în Consiliul de Securitate la începutul lunii, în urma veto-ului Rusiei şi Chinei, relatează AFP. În acelaşi timp, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a decis organizarea unui referendum, până la sfârşitul săptămânii viitoare, pe tema modificării Constituţiei.

Siria a respins categoric rezoluţia propusă de Liga Arabă în Consiliul de Securitate al ONU pentru crearea unei forţe de menţinere a păcii comune cu trupe arabe şi efective ONU. Emisarul Siriei la Cairo a declarat în context că această propunere ar arăta "isteria acestor guverne".

Armata siriană a reluat joi bombardamentele în oraşul Homs, omorând cel puţin 20 de oameni, potrivit unor activişti pentru drepturile omului. Zeci de persoane au fost ucise în acest oraş sirian de săptămâna trecută şi până acum.

În două zile, mai multe capitale europene, Londra, Bruxelles, Roma şi acum Paris au anunţat că-şi recheamă pentru consultări ambasadorul din Siria. Statele Unite au decis să-şi închidă ambasada şi să-şi evacueze ultimii funcţionari din această ţară. De partea sa, UE nu vrea să-şi retragă deocamdată reprezentantul din Siria, întrucât vrea să urmărească evoluţia situaţiei.

Egiptenii aniversează miercuri un an de la înlăturarea lui Hosni Mubarak. Totul părea simplu în urmă cu un an, când oamenii s-au revoltat şi dictatorul a căzut. Egiptenii erau euforici, lumea întreagă era încântată. La un an de la această revoluţie, însă, lucrurile nu mai sunt deloc atât de clare şi oamenii nu mai ştiu ce să creadă.

Guvernul sirian se opune planului propus la Cairo de Liga Arabă, ce prevede patru elemente: plecarea preşedintelui Bashar al-Assad, formarea unui Guvern de uniune naţională, organizarea alegerilor şi apelul către ONU să sprijine această foaie de parcurs. Damascul consideră că e vorba de "o ingerinţă flagrantă în afacerile interne ale Siriei".

Presiunea asupra regimului sirian se accentuează, după ce noi dezertări au avut loc din armata regimului condus de Bashar al-Assad. În plus, diferitele mişcări de Opoziţie au semnat un acord, iar Consiliul de Securitate al ONU face noi apeluri la oprirea reprimărilor. Între timp, represiunea continuă.

Întâi au venit rachetele, acum vin navele de război. Rusia îşi trimite singurul portavion din flotă către Siria, pentru a proteja regimul Assad. Kremlinul se teme că va pierde singurul aliat din Orientul Mijlociu şi, odată cu el, contracte de miliarde.

Un atentat sinucigaş produs vineri în cartierul istoric Midane din Damasc a făcut "zeci de morţi şi răniţi", anunţă televiziunea publică din Siria, citată de AFP. Ultimul atentat de amploare a avut loc pe 23 decembrie. ACTUALIZARE: Atentatul de vineri a făcut cel puţin 25 de morţi, potrivit postului tv amintit.

Fostul preşedinte egiptean, Hosni Mubarak, ar putea fi condamnat la moarte. Procurorul a cerut joi pedeapsa capitală împotriva dictatorului răsturnat de la putere pe 11 februarie. Mubarak este acuzat că ar fi responsabil de uciderea unor manifestanţi în timpul revoltei contra regimului său.

Prezenţa observatorilor Ligii Arabe nu-i împiedică pe sirieni să-şi continue masacrele. Cel puţin 25 de manifestanţi au fost ucişi joi de forţele regimului lui Bashar al-Assad, în ciuda promisiunilor de a se angaja pe o cale paşnică.

În Siria, patru soldaţi au fost ucişi şi 12 răniţi într-o ambuscadă, în provincia Deraa, din sudul ţării. Potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului, un ONG  cu sediul la Londra, soldaţii au fost prinşi într-o ambuscadă organizată de un grup de dezertori. Provincia Deraa este unul dintre locurile unde urmează să sosească un grup de observatori ai Ligii Arabe.

Observatorii Ligii Arabe au început marţi un turneu în oraşul sirian Homs, bastion al revoltei împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad. Între timp, peste 30 de mii de manifestanţi au ieşit în stradă, cerând oprirea represiunii sângeroase.

Forţele de securitate din Siria fac noi victime: 111 persoane au fost ucise marţi, la Kafrueid, în nord-vestul ţării, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului, cu sediul în Marea Britanie.

Mişcare neaşteptată din partea Rusiei: Moscova a surprins comunitatea internaţională, dezvăluind un proiect de rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, care condamnă violenţele din Siria.

Firmele româneşti vor putea să intre "cât de repede" pe piaţa libiană, declară într-un interviu la RFI ministrul de Externe, Teodor Baconschi, întors dintr-o vizită în Libia. Şeful diplomaţiei române spune că nu există resentimente la Tripoli, pentru că România a recunoscut târziu Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT).

Ultimatumul dat de Liga Arabă Siriei a expirat vineri, la ora 13, ora României. Liga ceruse regimului condus de Bashar al-Assad să permită accesul a cinci sute de observatori, în contextul reprimării revoltelor de stradă, ce durează de câteva luni.

Liga Arabă a cerut Siriei, în urma unei reuniuni care a avut loc joi la Cairo, să semneze până vineri la ora 13 (ora României) un plan care prevede detaşarea a cinci sute de observatori. În caz contrar, vor fi aplicate sancţiuni împotriva Damascului. Anunţul a fost făcut de Nabil al-Arabi, secretar general al structurii panarabe. Autorităţile de la Damasc încearcă să opună însă rezistenţă, mai ales că Rusia a cerut oficial Franţei să dea explicaţii despre atitudinea faţă de Siria.

Preşedintele Yemenului, Ali Abdulah Saleh, se află în Arabia Saudită, pentru a semna un acord care prevede transferul puterilor sale către vicepreşedintele ţării, Abd-Rabbou Mansour Hadi. Potrivit acordului, pus la punct sub auspiciile Consiliului de Cooperare în zona Golfului, vicepreşedintele va trebui să organizeze alegeri anticipate în cel mai scurt timp.

Ministrul francez de Externe, Alain Juppé, îşi încheie un turneu diplomatic în zona Golfului. Ultima etapă a fost Kuweit, unde a participat la un Forum destinat promovării reformelor în societatea civilă.

În urma violenţelor din capitala Egiptului, Cabinetul interimar egiptean şi-a înaintat demisia în faţa Consiliului Suprem militar. Executivul a declarat prin purtătorul său de cuvânt că a ţinut cont de evoluţiile sociale din ultima perioadă şi a decis că nu mai este capabil de a administra treburile ţării.

Premierul francez François Fillon denunţă agravarea represiunii în Siria. El consideră că preşedintele sirian, Bashar al-Assad, rămâne "surd" la apelurile comunităţii internaţionale. În schimb, premierul rus, Vladimir Putin, face apel la "reţinere". Pe teren, violenţele continuă şi se înregistrează noi decese.

Redacţia pariziană a revistei satirice Charlie Hebdo a fost afectată de un incendiu de origine criminală, în noaptea de marţi spre miercuri. Asta în contextul în care revista a publicat un număr special despre alegerile din Tunisia, sub numele "Sharia Hebdo". Flăcările nu au făcut victime, potrivit Poliţiei.

Tunisienii s-au mobilizat masiv pentru primele alegeri libere din istoria ţării lor. Votul de duminică a decurs fără incidente notabile, spun observatorii internaţionali. Peste 90% din electorat s-a deplasat la urne, în condiţii de calm, dar pe fondul unei emoţii vizibile.

În ţările unde a avut loc "primăvara arabă" domină fericirea, după anunţul privind moartea fostului dictator libian, Muammar Gaddafi. În alte ţări de pe continent însă reacţiile sunt mai amestecate. Dacă tunisienii de exemplu se bucură pentru victoria revoluţiei din Libia, unii locuitori din Ciad sunt trişti, pentru că Muammar Gaddafi era ca un "tată" pentru Africa.

Se înmulţesc speculaţiile privind moartea fostului dictator libian Muammar Gaddafi. A fost colonelul executat prin împuşcături la cap? Consiliul Naţional de Tranziţie din Libia respinge aceste acuzaţii şi declară că luptătorii săi nu au avut ordin de execuţie. Cu toate acestea, Consiliul respinge posibilitatea unei autopsii independente.

Un personaj excentric, incomod pentru comunitatea internaţională, dar care a ştiut să le intre în graţii liderilor occidentali. Aşa poate fi caracterizat în câteva cuvinte fostul dictator libian, Muammar Gaddafi. Fie că se caza în marile capitale ale lumii în nelipsitul său cort, fie că se îmbrăca în extravagantele sale haine militare, colonelul a reprezentat o figură inedită în istoria Libiei.

Peste trei mii de oameni au fost ucişi în urma reprimării protestelor din Siria, începând cu 15 martie şi până acum. Cifra este avansată de Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului. Cel puţin 187 dintre morţi sunt copii.

Președintele șefilor de Stat Major din ţările NATO, amiralul italian Giampaolo Di Paola, cea mai înaltă autoritate militară a Alianței, a declarat pentru RFI că menținerea stabilității Libiei, atât de importantă pentru Europa, revine autorităților provizorii de la Tripoli.

Forţele armate ale Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT) din Libia au intrat în Syrte, unul dintre ultimele bastioane ale partizanilor lui Muammar Gaddafi. Aproape nouă sute de vehicule s-au împărţit în trei coloane, pentru a încerca să preia controlul asupra localităţii. Joi, Nicolas Sarkozy şi David Cameron au fost aclamaţi la Tripoli şi Benghazi.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic, David Cameron, efectuează joi, 15 septembrie, o vizită în Libia. Între timp, susţinătorii colonelului Muammar Gaddafi duc o luptă de tranşee în locaţii strategice din Libia. Rebelii vor acum să înceapă bătălia finală şi cer arme de la Occident.

Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, vizitează Egiptul, ca parte a turneului său în mai multe ţări în care a avut loc primăvara arabă. Vizita sa vine în urma unui protest desfăşurat vineri, care a dus la părăsirea Egiptului de către întregul personal diplomatic israelian. Mulţimea a intrat cu forţa în ambasada Israelului şi într-o secţie de Poliţie egipteană din Cairo. Au fost trei morţi şi aproximativ o mie de răniţi.

Premierul Turciei, Recep Erdogan, începe luni, 12 septembrie, un turneu în Egipt, Tunisia şi Libia, trei ţări nord-africane, recent zdruncinate de aşa-zisa "primăvară arabă". Schimbările de putere din aceste state, dar şi criza dintre Turcia şi Israel ar putea da un nou imbold relaţiilor întreţinute de Ankara cu cele trei ţări.

Muammar Gaddafi, ar fi părăsit ţara, anunţă mai multe surse, informaţie neconfirmată încă oficial. El s-ar afla în Niger, mergând către Burkina Faso, ţară care s-a declarat gata să îl primească. În acelaşi timp, CNT spune că mai multe autovehicule încărcate cu aur şi argint ar fi părăsit ţara.

Potrivit unor documente secrete, descoperite de jurnalişti britanici la Tripoli, după fuga dictatorului Muammar Gaddafi, serviciul de contraspionaj britanic MI5 ar fi colaborat în trecut cu torţionarii libieni împotriva unor disidenţi suspectaţi de afilieri fundamentalist islamice.

Mai multe ţări şi-au dat întâlnire la Paris, joi, 1 septembrie, pentru a găsi o soluţie la problemele din Libia. La Conferinţa prietenilor Libiei participă între alţii lideri din Franţa, Marea Britanie şi Germania. Preşedintele român, Traian Băsescu, se află şi el la reuniunea din Hexagon. Ce soluţii se vor degaja la Paris?

La Paris are loc joi, 1 septembrie, Conferinţa Prietenilor Libiei, cu participarea a 60 de state. Obiectivul principal evocat de preşedintele Nicolas Sarkozy este "succesul tranziţiei în Libia", după înlăturarea regimului Gaddafi.

În Libia, rebelii veniţi din toate colţurile ţării încercuiesc oraşul Syrte, oraşul natal al colonelului Muammar Gaddafi, ultimul bastion al regimului. Foarte mulţi civili nu au părăsit oraşul, iată de ce forţele rebele preferă să negocieze şi să aştepte ziua de sâmbătă, când expiră ultimatumul dat de CNT, pentru a declanşa asaltul final.

Începând de miercuri, 31 august şi timp de trei zile are loc la Paris Conferinţa anuală a ambasadorilor francezi. Preşedintele Nicolas Sarkozy li se va adresa miercuri seară, într-un context când diplomaţia franceză a redevenit extrem de activă pe plan mondial.

"Ideal ar fi ca Muammar Gaddafi să fie capturat, pentru a avea loc un proces", spune la RFI ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. El precizează că "un proces corect, sub asistenţă internaţională în Libia ar avea un impact mai puternic". Pe de altă parte, în opinia lui Teodor Baconschi, CNT este "un interlocutor politic", dar viitorul Guvern din Libia va trebui să reprezinte "întreaga societate libiană".

După rugăciunile de marţi dimineaţă, Siria a devenit din nou scena unor manifestaţii antiguvernamentale. Ziua de marţi marchează sfârşitul sărbătorii islamice de Ramadan. Forţele de securitate siriene au deschis focul asupra mulţimii, în special în sud, în zona oraşului Deraa. Cel puţin şapte persoane au fost ucise în acest oraş, conform organizaţiilor pentru drepturile omului. Alt manifestant şi-ar fi pierdut viaţa la Homs.

Rebelii libieni deţin sute de prizonieri, inclusiv cetăţeni străini, a anunţat luni, la Geneva, un purtător de cuvânt al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR). Printre deţinuţi s-ar afla şi unii mercenari.

Rebelii libieni, noii stăpâni ai capitalei Tripoli, cu mici excepţii, anunţă că se îndreaptă cu paşi repezi spre Sirt, fieful clanului Gaddafi, pe care şi-au propus să-l cucerească în maximum zece zile. Mai rămâne de văzut dacă-l vor găsi pe colonelul Muamar Gaddafi ascuns acolo. Între timp, peste zece mii de deţinuţi au fost eliberaţi din închisorile regimului, de la preluarea controlului asupra Tripoli de către rebeli. În fine, rebelii anunţă că unul dintre fiii lui Gaddafi, Khamis, ar fi putut fi ucis sâmbătă.

O sesiune specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului privind Siria va avea loc luni, 22 august, la New York. Preşedintele sirian, Bashar al-Assad i-a spus miercuri, 17 august, la telefon, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, că operaţiunile militare împotriva opozanţilor "au încetat".

Siria, Libia, Irak şi Pakistan sunt scena unor violenţe fără precedent. Acest lucru pune în discuţie eficacitatea intervenţiei marilor puteri occidentale în această regiune. Primăvara arabă care promitea democraţie, libertate şi prosperitate a dus la instabilitate politică şi economică.

Procesul fostului preşedinte egiptean, Hosni Mubarak, a fost reluat luni, 15 august, la Cairo. Fostul dictator a fost adus pe o targă la Academia de Poliţie din Cairo. Mubarak este acuzat că a ordonat deschiderea focului asupra protestatarilor antiguvernamentali.

Procesul fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak se reia la Cairo, luni, 15 august. El este acuzat de corupţie, deturnare de fonduri publice şi de moartea manifestanţilor care i-au cerut demisia. Mubarak care riscă pedeapsa cu moartea respinge acuzaţiile care i se aduc. Cei doi fii, Alaa şi Gamal, sunt şi ei pe banca acuzaţilor.

Statele Unite cer sancţiuni dure pentru Siria. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a încurajat China şi India să impună restricţii în domeniul energiei şi a cerut Rusiei să oprească vânzările de arme către regimul de la Damasc.

În Siria, unde represiunea continuă, forţele de securitate ale preşedintelui Bashar al-Assad au făcut încă 30 de morţi, în ciuda prezenţei la Damasc a şefului diplomaţiei turce, Ahmet Davutoglu. De ce nu există nicio atenuare a represiunii, în ciuda izolării pe plan internaţional? Întrucât în joc este însăşi soarta regimului reprezentat de partidul Baas şi mai ales soarta minorităţii alauite, care guvernează ţara.

Franţa condamnă din nou represiunile din Siria şi consideră că în această ţară este necesară o tranziţie spre democraţie. Întreaga comunitate internaţională, inclusiv Liga Arabă dezaprobă în prezent violenţa cu care răspunde regimul de la Damasc în faţa contestaţiei populare.

Preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, conduce propria ţară şi întregul Orient Mijlociu "pe o cale periculoasă". Declaraţia îi aparţine purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, care a condamnat actele de reprimare din Siria. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, pune de asemenea presiune pe regimul de la Damasc.

Blocaj în Consiliul de Securitate al ONU cu privire la situaţia din Siria, unde continuă ofensiva armatei împotriva demonstranţilor prodemocraţie. Dezbaterile au fost reluate miercuri, 3 august, după ce marţi nu s-a ajuns la un acord în ce priveşte modalitatea de intervenţie, pentru a opri reprimarea sângeroasă a mitingurilor împotriva regimului condus de Bashar al-Assad.

Procesul fostului preşedinte egiptean, Hosni Mubarak a început la Cairo, miercuri, 3 august. Mubarak a apărut pe o targă şi se află în boxa acuzaţilor, îngrădită de bare metalice, împreună cu cei doi fii ai săi şi cu o serie de foşti înalţi responsabili egipteni. Cel care a domnit asupra ţării faraonilor trei decenii la rând este acuzat de corupţie şi omor.

Siria marchează începutul sărbătorii sfinte de Ramadan cu violenţe stradale. Peste noapte au fost raportate noi lupte în mai multe oraşe din ţară, în timp ce forţele guvernamentale continuă campania împotriva manifestanţilor prodemocraţie. Luni ar fi fost ucişi 24 de civili, potrivit unui bilanţ neoficial.

Ţările NATO vor încerca să-şi termine cât mai repede misiunea aeriană în Libia, dar începând de luni, 1 august, trebuie să intervină cu mijloace reduse. Norvegia, una dintre cele opt ţări NATO care iau parte de patru luni la raidurile deasupra Libiei şi-a pus capăt oficial participării duminică seară.

Fostul preşedinte tunisian, Ben Ali, a fost condamnat la 16 ani de închisoare, pentru corupţie şi fraudă imobiliară, în două cazuri de achiziţionare şi cesiune a unor terenuri, de la începutul anilor 2000. Este cel de-al treilea proces împotriva fostului preşedinte, înlăturat de la putere şi refugiat în Arabia Saudită, care a mai fost condamnat la peste 50 de ani de închisoare, în alte două cazuri.

Forţele de securitate siriene şi-au intensificat acţiunile împotriva oponenţilor regimului Assad din oraşul Homs, al treilea ca mărime din ţară. În mod tradiţional, după rugăciunile de vineri, 22 iulie, sunt aşteptate din nou proteste masive în mai multe oraşe din Siria.

Premierul egiptean, Essam Sharaf, urmează să anunţe luni, 18 iulie, cine rămâne şi cine pleacă din Cabinetul său. El a promis săptămâna trecută o remaniere guvernamentală şi continuarea reformelor, sub presiunea tot mai mare a străzii.

Premierul egiptean, Essam Sharaf, promite o remaniere guvernamentală şi continuarea reformelor. Într-o intervenţie televizată, şeful Guvernului de la Cairo, sub presiunea străzii promite că va face schimbări importante în Cabinetul său, în aproximativ o săptămână.

În Maroc, Tunisia şi Siria, continuă să aibă loc mari frământări politice şi sociale. O nouă pagină de istorie este pe cale de a fi scrisă în Nordul Africii, cu gesturi simbolice de o mare însemnătate, cum ar fi procesul fostului preşedinte tunisian Ben Ali care s-a deschis luni, 20 iunie.

Procesul fostului preşedinte al Tunisiei a început la Tunis luni, 20 iunie. Zine el-Abidine Ben Ali este însă absent din sala tribunalului. Refugiat în Arabia Saudită, fostul dictator contestă vehement acuzaţiile care i se aduc.

Secretarul american al Apărării, Robert Gates a denunţat vineri, 10 iunie, "masacrul vieţilor nevinovate" comis de regimul sirian. Şeful Pentagonului declară că "legitimitatea" preşedintelui Bashar al-Assad este sub semnul întrebării.

Lideri occidentali şi arabi urmează să se întâlnească joi, 9 iunie, în Emiratele Arabe Unite, pentru a discuta despre situaţia din Libia, într-un scenariu post-Gaddafi. Aşa-numitul Grup de Contact este aşteptat să-şi întărească promisiunea privind înfiinţarea unui fond care să-i ajute pe rebelii libieni.

Luptele din Siria devin din ce în ce mai brutale. În nordul ţării au fost ucişi 120 de membri ai forţelor de securitate, după ce ar fi fost atraşi într-o capcană, a anunţat televiziunea de stat, care citează Guvernul. Informaţia ar putea fi însă folosită ca pretext pentru lansarea unor noi represalii dure, cred observatorii. Situaţia în ţară este extrem de tensionată. Trupele loiale regimului Bashar al-Assad deschid focul la întâmplare în mulţimile de demonstranţi.

Opoziţia siriană cere la Bruxelles realizarea unor anchete internaţionale privind reprimarea violentă a manifestaţiilor din ultimele luni. Reprezentanţi ai Opoziţiei siriene trăind în Europa au cerut mărirea presiunii internaţionale asupra preşedintelui Bashar al-Assad.

NATO asigură comandamentul operaţiunilor din data de 31 martie, iar primul său mandat se sfârşeşte pe 27 iunie. El a fost prelungit cu trei luni. Pentru secretarul general Anders Fogh Rasmussen, acesta este un mesaj clar adresat lui Muammar Gaddafi: alianţa şi cele 27 de ţări participante sunt determinate să continue operaţiunile de protejare a populaţiei libiene.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a făcut joi, 26 mai, împreună cu soţia sa, Carla-Bruni, oficiile de gazdă la reuniunea G8 de la Deauville, o reuniune pusă sub semnul "primăverii arabe". De altfel, Egiptul şi Tunisia sunt invitatele de onoare ale acestui summit la care sunt reprezentate 25 de naţiuni. Descifrăm în continuare  importanţa, semnificaţiile, dar şi contradicţiile acestui eveniment extrem de mediatizat.

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi spune într-un interviu la RFI că "cercul s-a strâns în jurul liderului libian, Muammar Gaddafi". El mai declară că "nu trebuie să existe un dezechilibru între dimensiunea estică şi cea sudică" a Uniunii Europene.

Discursul preşedintelui american privind lumea arabă a stârnit valuri la Tripoli. Guvernul libian a apreciat prin purtătorul său de cuvânt că Barack Obama "delirează" cu privire la dosarul libian, după ce şeful Casei Albe a afirmat că Muammar Gaddafi va părăsi "în mod inevitabil puterea".

Preşedintele american, Barack Obama, va dezvălui joi, 19 mai un plan de ajutor economic de mai multe miliarde de dolari pentru democratizarea lumii arabe, anunţă Le Monde. Planul e similar cu cel aplicat în Europa de Est după încetarea Războiului Rece, anunţă oficiali americani.

Scenariul Europei răsăritene, unde în 1989 regimurile comuniste au căzut unul după altul într-un timp record, nu se repetă în această parte a lumii. Este cât se poate de evident acum faptul că "primăvara arabă" se dovedeşte a fi capricioasă. În Tunisia şi în Maroc schimbările au fost radicale deşi încep acum perioadele de tranziţie care sunt, cum bine ştim, lungi şi confuze. În Libia, Siria şi Yemen, însă, dezgheţul nu s-a produs, dictatorii rezistă şi în fiecare zi mor oameni pe baricadele idealurilor de libertate.

Dictatorul de la Tripoli, Muammar Gaddafi şi cel de la Damasc, Bashar al-Assad, au cel puţin un lucru în comun: amândoi sunt convinşi că în cazul în care vor trebui să cedeze puterea în urma lor se va instala haosul. Occidentalii se tem şi ei de dezordine şi vid de putere.

Situaţia civililor devine tot mai critică în Siria şi în Libia, unde populaţia încearcă să răstoarne cele două regimuri autoritare. ONU şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului sunt din ce în ce mai alarmate de încălcările repetate şi grave ale celor mai elementare libertăţi şi de abuzurile autorităţilor siriene şi libiene.

Cotidianul britanic The Guardian a publicat un articol în care imigranţi naufragiaţi în Marea Mediterană acuză un portavion NATO că nu le-a oferit ajutor. După 16 zile de derivă, 62 din 72 de pasageri au murit. Franţa îşi declină toată responsabilitatea şi subliniază unele incoerenţe.

În Siria, armata a început să se retragă din oraşul Deraa, epicentrul contestaţiilor antiguvernamentale. Campania de arestări, în particular în regiunea capitalei Damasc continuă. Cel puţin trei sute de persoane ar fi fost deja arestate, afirmă unul dintre militanţi.

În Siria, regimul lui Bashar al-Assad continuă campania de intimidare şi represiune. La mai bine de o lună şi jumătate de la debutul manifestaţiilor de stradă, organizaţiile drepturilor omului estimează că opt mii de oameni sunt fie arestaţi, fie dispăruţi. Manifestanţii se pregătesc de proteste vineri, 6 mai, "Ziua Sfidării".

Franţa cere ca preşedintele sirian, Bashar Al-Assad, să fie pus pe lista persoanelor vizate de sancţiunile pe care Uniunea Europeană le pregăteşte împotriva regimului de la Damasc. Parisul se distanţează în acest fel şi mai mult de liderul sirian, pe care nu demult încerca să-l reconcilieze cu Occidentul.

Ambasadorii UE se reunesc vineri, 29 aprilie, la Bruxelles, pentru a decide eventuale sancţiuni împotriva Siriei, deşi în mod oficial nu doar această opţiune este luată în calcul. Siria riscă să piardă un ajutor european în valoare de 130 de milioane de euro şi să asiste la îngheţarea investiţiilor UE în regiune, care se ridică la peste un miliard de euro.

Actualitatea internaţională este dominată de situaţia din Siria unde regimul recurge deocamdată la forţă şi nu la reforme pentru a încerca să calmeze spiritul de revoltă care s-a extins în întreaga ţară.

Franţa şi Italia sunt favorabile modificării tratatului Schengen în "circumstanţele excepţionale" din prezent, a declarat marţi, 26 aprilie, premierul italian, Silvio Berlusconi, după o reuniune cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.

Nicolas Sarkozy şi Silvio Berlusconi se întâlnesc marţi, 26 aprilie, la Roma, într-un context tensionat. Disensiunile dintre Franţa şi Italia sunt legate nu numai de problema imigraţiei, ci şi de economie, precum şi de intervenţia aliată în Libia.

Peste cinci sute de oameni, cei mai mulţi musulmani, au fost ucişi în nordul Nigeriei, în urma unui val de violenţe. Revoltele au apărut după victoria preşedintelui creştin Goodluck Jonathan la alegerile din 16 aprilie.

Atrocităţile comise de regimul sirian continuă: cel puţin 25 de persoane au fost ucise luni la Deraa, în sudul Siriei, potrivit unui militant pentru drepturile omului, citat de AFP. Peste trei mii de trupe, însoţite de blindate au pătruns în oraş. Siria a închis graniţa cu Iordania. ONU cere oprirea imediată a uciderilor.

Armata libiană susține că a oprit atacul asupra orașului Misrata. Măsura ar fi fost luată pentru a le oferi liderilor tribali locali posibilitatea de a negocia cu rebelii. Totuși, focuri de armă au fost auzite și duminică dimineață. Misrata este una dintre localitățile unde s-au dat lupte grele între forțele pro-Gaddafi și insurgenți.

Forţele de securitate din Siria au deschis focul vineri pentru a dispersa manifestaţiile din mai multe oraşe, între care Homs şi Hama. Protestatarii cer schimbarea regimului condus de Bashar al-Assad.

În Nigeria, unde au avut loc recent alegeri legislative şi prezidenţiale, această săptămână a fost marcată de numeroase violenţe, soldate cu cel puţin două sute de morţi. Comunitatea internaţională se teme că în Nigeria s-ar putea repeta un scenariu precum cel din Coasta de Fildeş sau şi mai grav, ar putea reizbucni un conflict mai vechi între nordul şi sudul ţării.

Au fugit din Eritreea şi s-au refugiat în Libia, unde au fost încarceraţi şi torturaţi. Acum au ajuns în România, de unde vor pleca în Statele Unite şi Olanda.

Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, efectuează o vizită în Franţa, unde va fi primit joi, 21 aprilie, de preşedintele Nicolas Sarkozy. Liderul palestinian încearcă să relanseze dosarul palestinian în noul context creat de elanul revoluţionar din lumea arabă.

Doi fotoreporteri care se aflau în Libia au fost ucişi în urma unui atac cu un obuz de mortier. Cele două victime sunt Chris Hondros, un fotograf american şi colegul său britanic, Tim Hetherington. Atacul a avut loc la Misrata.

După Londra, Parisul şi Roma anunţă şi ele trimiterea unor consilieri militari care să-i ajute pe rebelii libieni. În acest context, Mustafa Abdeljalil, preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie a efectuat prima sa vizită în Franţa, miercuri, 20 aprilie. El a fost primit de preşedintele Nicolas Sarkozy.

După mai mult de o lună de manifestaţii, Guvernul sirian a adoptat într-un final un proiect de lege care abrogă starea de urgenţă. Aceasta a fost una dintre principalele revendicări ale protestatarilor. Totuşi, deocamdată nimic nu arată că regimul Bashar al-Aassad ar relaxa măsurile de securitate.

În lumea arabă zona de turbulenţe sociale continuă să afecteze state precum Siria şi Yemen. Contestatarii iau ca model revoluţia din Tunisia dar mai ales cea din Egipt. Piaţa Al-Tahrir de la Cairo, unde s-a derulat de fapt partea vizibilă şi mediatizată a revoluţiei egiptene, a devenit un simbol în lumea arabă. Nu întâmplător contestatarii din oraşul sirian Homs, situat în centrul ţării, şi-au rebotezat piaţa centrală după numele celei de la Cairo, Al Tahrir.

Ministerul sirian de Interne a avertizat marţi, 19 aprilie împotriva oricărei noi manifestaţii, "sub orice slogan" ar fi ea. O manifestaţie la care participau mii de persoane în oraşul sirian Homs a fost dispersată în forţă de trupele pro-guvernamentale. Manifestanţii cereau înlăturarea regimului condus de Bashar al-Assad.

Forţele pro-Gaddafi au avansat în estul Libiei spre oraşul Ajdabiya, controlat de rebeli. Sute de localnici au fugit din această cauză. Totuşi, insurgenţii sunt pe punctul de a respinge atacul. Ei continuă să reziste la Misrata (vest), unde confruntările au fost foarte violente duminică, 17 aprilie.

Comunitatea internaţională încearcă să dea un nou impuls eforturilor de a soluţiona rapid situaţia din Libia: Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, dar şi NATO au pledat pentru îndepărtarea rapidă de la putere a liderului libian, colonelul Muammar Gaddafi. Acesta a sfidat însă ameninţările occidentale. Televiziunea de stat a difuzat imagini cu Gaddafi deplasându-se cu escorta sa în Tripoli.

Miniştrii de Externe din ţările membre NATO se află la Berlin, pentru a discuta despre oportunitatea intensificării operaţiunilor militare contra forţelor liderului libian, Muammar Gaddafi. Franţa şi Marea Britanie încearcă să-şi convingă aliaţii că mobilizarea insuficientă a unor ţări participante frânează atingerea obiectivelor coaliţiei în Libia.

Fostul preşedinte egiptean, Hosni Mubarak şi cei doi fii ai săi, Alaa şi Gamal au fost plasaţi în detenţie pentru 15 zile. Ei sunt anchetaţi pentru folosirea violenţei împotriva manifestanţilor, a anunţat miercuri, 13 aprilie, purtătorul de cuvânt al procurorului general.

Trupele pro-Gaddafi ar fi ucis până acum circa zece mii de persoane, în cadrul luptelor din Libia şi au rănit 30 de mii. Alte 20 de mii de persoane sunt date dispărute. Informaţiile vin de la un reprezentant al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), Ali Al Isawi.

Impasul militar din Libia şi încăpăţânarea colonelului Gaddafi de a se agăţa de putere, îi obligă pe responsabilii internaţionali să găsească o soluţie realistă şi diplomatică pentru a scoate ţara din criză. Membrii aşa-zisului grup de contact se vor reuni miercuri în Qatar dar ei vor trebui să ţină seama de limitele mandatului ONU care autorizează bombardamentele dar şi de faptul că direcţia rebeliunii libiene nu este încă recunoscută de toată lumea.

Italia creează controverse în Spaţiul Schengen prin reglementarea imigraţiei tunisiene. Problema ar putea găsi o soluţie la întâlnirea de luni, 11 aprilie, de la Luxemburg a miniştrilor europeni de Interne.

NATO refuză să-şi ceară scuze pentru un atac asupra tancurilor insurgenţilor din estul Libiei, atac soldat cu cel puţin patru morţi. Oficialii NATO spun că nu ştiau că rebelii anti-Gaddafi au început să folosească tancuri.

În Libia rebelii reproşează Alianţei Atlantice că şi-a rărit intervenţiile aeriene împotriva trupelor lui Gaddafi. NATO afirmă însă că nu i-a abandonat pe civilii libieni aflaţi sub ameninţarea oamenilor lui Gaddafi. Când Franţa şi Marea Britanie conduceau operaţiunile, spun ei, bombardamentele erau mai numeroase şi mai eficiente. O parte din locuitorii oraşului Benghazi au chiar impresia că au fost abandonaţi de occidentali şi au manifestat cu lozinci pe care era scris "Sarkozy - trădător".

În Libia deznodămîntul este încă departe de a fi la fel de iminent sau de clar ca în Coasta de Fildeş. Din anturajul preşedintelui Gaddafi au fost lansate mai multe propuneri de negociere, iar occidentalii le analizează cu atenţie.

Cel puţin doi dintre fiii liderului libian, Muammar Gaddafi propun o tranziţie spre o democraţie constituţională, care ar presupune retragerea de la putere a tatălui lor, anunţă presa străină. Opoziţia respinge varianta unei tranziţii coordonate de fiii colonelului.

Ministrul german de Externe face apel la liderul libian, Muammar Gaddafi să înceteaze focul. Guido Westerwelle, aflat într-o vizită la Beijing spune că situaţia din Libia nu poate fi rezolvată prin mijloace militare. Între timp, Statele Unite susţin că alte ţări ar trebui să se ocupe de instrucţia rebelilor libieni.

La emisiunea Punerea pe Gânduri (dezbaterea RFI - Dilema Veche) invitaţii lui Dragoş Ghiţulete au fost Andrei Manolescu, redactor-şef adjunct Dilema Veche, Ciprian Ciucu, director de programe Centrul Român de Politici Europene şi Luca Niculescu, redactor-şef RFI România.

Un înalt demnitar libian demisionează: ministrul de Externe, Moussa Koussa şi-a anunţat demisia, după sosirea sa la Londra, miercuri seară, potrivit Ministerului britanic de Externe. Marea Britanie spune că nu-i oferă imunitate diplomatului.

Bulgariava participa în cadrul operaţiunilor NATO din Libia cu o fregată. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, va fi trimisă în largul coastelor Libiei, la jumătatea lunii aprilie într-o misiune de până la trei luni. Anunţul a fost făcut miercuri de Guvernul de la Sofia.

Preşedintele sirian, Bashar Al Assad a denunţat miercuri, 30 martie, o "conspiraţie" împotriva ţării sale. Şeful statului a ţinut un discurs în faţa Parlamentului de la Damasc. Bashar Al Assad nu a pomenit însă nimic despre ridicarea stării de urgenţă. Deputaţii au primit cu aplauze declaraţiile sale şi au scandat: "cu sângele nostru, cu sufletul nostru, ne vom sacrifica pentru tine, Bashar".

Pe fondul mişcărilor revoluţionare şi contestatare din lumea arabă, situaţia a evoluat rapid în aceste ultime zile şi în Siria, unde Guvernul şi-a dat demisia marţi, iar preşedintele Bashar al-Assad urmează să se adreseze miercuri, 30 martie, în faţa Parlamentului, pentru a anunţa reforme "importante".

În dosarul libian putem spune că Franţa rămâne ţara iniţiativelor. Recent, Parisul a luat decizia de a trimite un ambasador la Benghazi, al doilea mare oraş al ţării. Ştirea este transmisă de Agenţia France Presse şi putem spune că nu surprinde. Franţa a fost, cum bine ştim, prima ţară care a cerut o intervenţie militară aeriană pentru stoparea ofensivei lui Gaddafi.

După două săptămâni de manifestaţii de protest, Guvernul sirian şi-a anunţat demisia marţi, 29 martie, anunţă Reuters, citând televiziunea publică. Un nou Cabinet ar putea fi numit în mai puţin de 24 de ore.

Se împlinesc două săptămâni de când Siria a devenit teatrul unor mişcări contestatare fără precedent împotriva regimului. Preşedintele Bashar al Assad promite în acest context o serie de reforme şi ridicarea stării de urgenţă, care durează din 1963.

Casa Albă a afirmat că reuniunea grupului de contact privind Libia, de marţi, 29 martie, de la Londra va fi consacrată în mare parte situaţiei politice din ţară, odată ce colonelul Muammar Gaddafi va renunţa la putere. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, care va reprezenta Statele Unite la reuniune a declarat că este interesată de modalitatea de a obţine plecarea lui Gaddafi pe cale diplomatică. Preşedintele american, Barack Obama şi-a apărat decizia de a interveni în Libia, spunând că operaţiunea militară "a împiedicat un masacru".

Rebelii libieni au fost vizaţi de o ambuscadă la aproximativ 60 de kilometri de Sirt, oraşul natal al colonelului Muammar Gaddafi. În urma confruntărilor care nu au durat mai mult de 30 de minute, convoiul rebelilor a fost întors din drum. În acest timp are loc transferul de atribuţii între coaliţia internaţională şi NATO. Alianţa Nord-Atlantincă a dat asigurări că rolul ei în această misiune e de a proteja civilii şi nu de a susţine forţele rebele.

Criza libiană a provocat tensiuni evidente între Paris şi Berlin, cele două capitale afişând poziţii diametral opuse în această privinţă. Dacă Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel nu şi-au exprimat reproşuri directe, presa din cele două ţări este însă mai puţin reţinută.

Aviația militară franceză a distrus cinci avioane libiene și două elicoptere, într-un atac asupra forțelor fidele colonelului Muammar Gaddafi. Un oficial francez spune că aparatele de zbor se aflau la sol într-o bază aviatică din orașul Misrata.

 Începute în Tunisia si Egipt, unde protestele au dus la înlăturarea de la putere a preşedinţilor,  demonstraţii anti-guvernamentale au loc în tot mai multe ţări din Orient. Mitinguri ample şi ciocniri au avut loc în Yemen, Siria şi Iordania . În Siria, martorii relatează că cel puţin 15 persoane au fost ucise după ce forţele de ordine au început să tragă în protestatari în mai multe oraşe ale ţării.

Autorităţile de la Damasc au decis să elibereze toţi militanţii arestaţi în timpul manifestaţiilor din ultimele zile din Siria. Peste o sută de persoane au fost ucise miercuri la Deraa de forţele de ordine, iar alte câteva zeci au fost reţinute.

La Bruxelles, liderii europeni au aprobat un pact pentru euro şi sunt gata să aplice sancţiuni petroliere Libiei. Sancţiunile petroliere sunt menţionate în rezoluţia ONU privind Libia, iar Germania ar fi dorit ca UE să aplice un embargo petrolier total.

Liderii Uniunii Europene, reuniţi în summit la Bruxelles, încearcă să găsească o soluţie la criza libiană. Summitul va fi tensionat în primul rând din cauza divergenţelor privind intervenţia în Libia.

Încă o noapte bogată în evenimente, la Tripoli. Capitala Libiei şi împrejurimile ei au fost zguduite de bombardamente. Avioanele coaliţiei internaţionale au luat ca ţintă baze militare şi vehicule ale armatei libiene. La sol, confruntările violente dintre insurgenţi şi trupele fidele colonelului Muammar Gaddafi au continuat în regiunea Misrata şi Ajdabiya, în estul ţării şi în regiunea Zenten, la vest de Capitală. Există 20 de morţi, printre care şi cinci copii.

În Franţa, sprijinul aproape unanim de care s-a bucurat Nicolas Sarkozy în momentul lansării atacurilor aeriene împotriva trupelor liderului libian, Muammar Gaddafi se fisurează treptat. O polemică începe să ia amploare pe tema "războiului umanitar" din Libia.

Franţa a dat tonul intervenţiei militare în Libia, ar fi însă interesant de văzut acum dacă şi pe plan diplomatic sau politic Parisul are propuneri. Pentru că scenariile pentru ieşirea din criza libiană nu sunt numai militare. Franţa încearcă acum să se poziţioneze şi din acest punct de vedere, care este însă mai dificil decît cel militar.

Ciocnirile violente continuă în Libia. În ciuda mijloacelor de luptă extrem de rudimentare, rebelii încearcă să ţină piept nenumăratelor asalturi ale forţelor loiale colonelului Gaddafi, la Benghazi şi Ajdabiya. Coaliţia a continuat raidurile miercuri, 23 martie, la Misrata, dar şi în capitala Tripoli.

"Această intervenţie militară din Libia nu a fost explicată românilor suficient de clar. A existat o anumită ambuguitate în poziţia noastră".

Nicolas Sarkozy şi Barack Obama au găsit un acord asupra modalităţilor de folosire a structurilor de comandă ale NATO, în Libia. Washingtonul vorbeşte de rolul cheie ale Alianţei Nord-Atlantice, iar Parisul vorbeşte de un rol de sprijin. Franţa nu vrea să încredinţeze NATO direcţia politică a intervenţiei militare, de teamă că se vor supăra ţările arabe şi propune crearea unui "comitet de pilotare politică".

România a decis să participe activ la conflictul militar din Libia. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis participarea cu 207 militari și cu fregata Regele Ferdinand la aceste operaţiuni. Anunțul a fost făcut de președintele Traian Băsescu, marți seară.

Un avion american de luptă s-a prăbuşit în Libia, din cauza unor defecţiuni tehnice. Cei doi membri ai echipajului s-au catapultat, după care au părăsit ţara africană în siguranţă.

Premierul rus, Vladimir Putin a criticat vehement rezoluţia ONU, care autorizează recurgerea la forţă în Libia. În opinia sa, rezoluţia Consiliului de Securitate este imperfectă şi prejudiciabilă. Putin a fost contrazis pentru prima dată de preşedintele Dmitri Medvedev.

Franţa, ca mai toate ţările occidentale, a întreţinut relaţii excelente cu regimul Gadafi - cu excepţia perioadei în care Libia era supusă unui embargou internaţional. Astăzi, aceeaşi care ieri îl primeau pe liderul de la Tripoli cu braţele deschise şi îi acceptau toate capriciile, încearcă să uite trecutul. De exemplu, pragmaticul preşedinte Nicolos Sarkozy, instigatorul declanşării operaţiunilor militare în Libia. Presa franceză nu-l "iartă" însă pe preşedinte şi îi reaminteşte trecutul nu foarte îndepărtat.

Franţa, cu mai multe zeci de avioane implicate în operaţiunile din Libia şi mijloace navale considerabile participă la una dintre cele mai importante acţiuni militare din istoria sa recentă. Ce forţe pune la bătaie Franţa?

"Noi considerăm şi la nivelul Partidului Naţional Liberal că este nevoie de o poziţie oficială a României în cazul intervenţiei militare din Libia".

Un avion francez a deschis primele focuri în Libia, sâmbătă seară, la ora 18.45. Ținta a fost un vehicul militar. O oră mai târziu, aviația franceză a distrus patru vehicule militare la sud-vest de Benghazi, potrivit postului arab de televiziune Al-Jazeera. Ofensiva a venit la câteva ore după ce liderii Uniunii Europene, Ligii Arabe și Uniunii Africane s-au întâlnit la Paris, pentru a conveni asupra intervenției militare împotriva regimului condus de Muammar Gaddafi.

Rezoluţia ONU care autorizează intervenţia militară în Libia este analizată de NATO, vineri, 18 martie. Între timp, Libia şi-a închis spaţiul aerian, anunţă Agenţia Europeană pentru Control Aerian.

Decizie extrem de importantă luată de Consiliul de Securitate al ONU joi seară, după trei zile de negocieri : organismul a adoptat o rezoluţie care autorizează folosirea forţei împotriva trupelor colonelului Muammar Gaddafi. Rezoluţia deschide practic calea unor raiduri aeriene în Libia. Intervenţia militară poate începe oricând.

Franţa a lansat miercuri seară o ultimă tentativă de a smulge Consiliului de Securitate al ONU un acord pentru o acţiune militară împotriva regimului Gaddafi. O rezoluţie în privinţa Libiei ar urma să fie adoptată la New York, joi, 17 martie.

Forţele de ordine din Bahrain au preluat miercuri dimineaţă controlul asupra Pieţei Perlei din capitala Manama, fieful manifestanţilor şiiţi, după un asalt împotriva acestora. Nu sunt date despre numărul victimelor.

Regele Bahrainului, Hamad Ben Issa Al-Khalifa a proclamat marţi, 15 martie, starea de urgenţă pentru trei luni. Decizia vine la o zi după ce trupe din Golf au venit să ajute la restabilirea ordinii.

Încurajaţi de revoltele populare din Tunisia şi Egipt, tineri palestinieni îşi cheamă compatrioţii marţi, 15 martie, via reţelele sociale Facebook şi Twitter, să manifesteze în teritorii, mai exact în Gaza, în favoarea unităţii mişcărilor politice palestiniene. Criza din lumea arabă se extinde aşadar în teritoriile palestiniene.

Presa franceză şi numeroşi observatori aprobă politica Parisului în privinţa chestiunilor de fond, dar o critică la nivelul formei.

În Arabia Saudită, primul producător mondial de petrol, este prevăzută vineri, 11 martie, o aşa-zisă "zi a furiei" sau "a revoluţiei". Sunt de aşteptat proteste mai mult sau mai puţin masive - pe Facebook se înregistrau joi seară peste 30 de mii de persoane - pentru a cere schimbarea modului de desemnare a liderilor - actualmente domneşte o familie regală - libertate mai multă pentru femei şi eliberarea prizonierilor politici.

Marocul se pregăteşte pentru o importantă reformă constituţională. Regele Mohamed al VI-lea a anunţat înfiinţarea unei comisii la care vor participa partidele, sindicatele şi societatea civilă. Monarhul a ieşit la rampă, în urma manifestărilor de nemulţumire care au atins şi societatea marocană.

„Libertate sau moarte” (Le Monde). „Puţine arme grele şi dificultăţi logistice. Limitele militare ale insurgenţilor” (Il Sole 24 Ore). „Stânga, la muncă!” (Liberation). „Partidul Socialist strâns cu uşa de alegerile primare” (Aujourd’hui en France/Le Parisien). 

UE şi NATO dezbat în paralel joi, 10 martie, la Bruxelles, posibile răspunsuri la violenţele din Libia. O intervenţie militară şi crearea unei zone de excludere aeriană sunt luate în calcul.

Dictatorul libian Muammar Gaddafi ameninţă să se alieze cu liderul Al-Qaida, Osama ben Laden  pentru a lansa represalii. Între timp, comunitatea internaţională pare din ce în ce mai determinată să institutie o zonă de excludere aeriană deasupra Libiei. Subiectul se va afla pe agenda reuniunii de joi a miniştrilor Apărării din ţările membre NATO.

Liderul libian, Muammar Gaddafi acuză ţările occidentale că participă la un "complot colonialist" împotriva Libiei. Liderul de la Tripoli a acordat un interviu postului francez de ştiri LCI. Gaddafi ameninţă că se va alia cu Osama ben Laden. Între timp, luptele continuă în Libia, între opozanţii regimului şi forţele loiale lui Gaddafi.

Confuzie este cuvântul de ordine în Libia acestor zile. Opozanţii lui Muammar Gaddafi i-ar fi promis acestuia că nu vor declanşa urmărirea penală împotriva sa, dacă renunţă la putere. Informaţiile au fost dezminţite ulterior.

Comitetul Naţional de Eliberare, instanţa reprezentativă a Opoziţiei libiene s-a transformat în Guvern provizoriu. Totuşi, lipsa de unitate a Opoziţiei complică alungarea liderului libian, Muammar Gaddafi. Lipsa de unitate a opozanţilor lui Gaddafi se observă şi pe teren militar, apărarea oraşelor fiind organizată ad-hoc de militari dezertaţi, la care se adaugă civili şi care folosesc arme grele, arme uşoare şi chiar pietre.

Confruntările şi bombardamentele din oraşul libian Misrata, aflat sub controlul insurgenţilor arată 21 de morţi, între care şi un copil. Localitatea se află la 150 de kilometri est de capitala Tripoli. În plan diplomatic, Liga Arabă susţine proiectul unei zone de interdicţie aeriană deasupra Libiei. Atacurile împotriva civililor pot fi considerate crime împotriva umanităţii, spune secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Organizaţia Naţiunilor Unite cere acces de urgenţă la victimele bombardamentelor din oraşul libian Misrata, aflat la 150 de kilometri est de capitala Tripoli. ONU spune că în zonă există multe victime, care trebuie ajutate urgent.

Confruntat cu spectrul unei explozii a preţului la carburanţi care, dacă se prelungeşte, rsică să compromită relasnaera economică, preşedintele Barack Obama a ridicat vocea. Liderul de la Casa Albă e de părere că "Muamar Gadafi a pierdut orice legitimitate şi trebuie să plece".

Noi confruntări au avut loc vineri, 4 martie, între manifestanţii anti-Gaddafi şi forţele de ordine, la Tripoli. Forţele de securitate au folosit gaze lacrimogene, pentru a dispersa sute de protestatari ieşiţi pe străzile Capitalei, după rugăciunea de vineri.

Procurorul Curţii Penale Internaţionale, Luis Moreno-Ocampo a anunţat că va deschide o anchetă împotriva a 10 - 15 înalţi responsabili libieni, printre care Muammar Gaddafi şi fiii săi, suspectaţi de "crime împotriva umanităţii". Violenţele legate de insurecţia din Libia ar fi făcut deja şase mii de morţi, afirmă unele surse. Când s-a înfiinţat CPI şi cum funcţionează această Curte specială ?

Statele Unite condamnă din nou violenţele din Libia şi avertizează că nu exclud o intervenţie militară împotriva regimului Gaddafi, dacă aceasta va fi în interesul poporului libian. Mesajul vine de la preşedintele american, Barack Obama, care a susţinut o conferinţă de presă comună cu omologul său mexican, Felipe Calderon.

Liderul libian, Muammar Gaddafi va fi anchetat de procurorii CPI, pentru crime împotriva umanităţii. Procurorul Curţii Penale Internaţionale, Luis Moreno-Ocampo a anunţat joi, 3 martie, lansarea unei anchete în Libia, care îi vizează pe colonelul Gaddafi, pe fiii săi şi alţi oficiali libieni de rang înalt.

Confruntări violente au loc în oraşul Brega, din Libia. Un atac aerian a vizat joi, 3 martie, localitatea aflată în estul ţării. Oraşul este sub controlul opozanţilor lui Muammar Gaddafi. Luptele de miercuri dintre insurgenţi şi combatanţii loiali regimului s-au soldat cu zece morţi. NATO anunţă că nu prevede o intervenţie în Libia. O reuniune europeană extraordinară pe tema Libiei va avea loc pe 10 martie, la Bruxelles.

A fost unul din mesajele adresate astĂzi susţinătorilor săi de Muammar Gaddafi. Pentru a lansa o ofensivă militară, aliaţii NATO au nevoie de un mandat ONU şi de o declaraţie comună a Alianţei. Iar Germania, Franţa, Rusia şi China se opun ofensivei.

Un summit extraordinar al UE pe tema Libiei şi a Africii de Nord va avea loc pe 11 martie. Atunci liderii europeni vor discuta despre situaţia din lumea arabă iar miza o reprezintă găsirea unei strategii comune în faţa acestei provocări. Summitul a fost convocat de preşedintele Uniunii Europene  Herman Van Rompuy.

Austria a decis să blocheze bunurile liderului libian Muammar Gaddafi şi ale apropiaţilor săi, vizaţi de sancţiunile impuse de Uniunea Europeană. Averile libiene din băncile vieneze depăşesc un miliard de euro. Între timp cei 27 se declară gata să primească fluxuri mari de imigranţi din ţările arabe marcate de revolte. Vă spunem exact ce înseamnă asta în 40 de minute.

Liderul libian, Muammar Gaddafi susţine că poporul său îl "adoră" şi că libienii "ar muri ca să îl protejeze". El a dat un interviu pentru jurnalişti din presa străină, inclusiv de la postul de televiziune american ABC. Pe de altă parte, SUA afirmă că nu au de gând să atace Libia.

Uniunea Europeană a adoptat luni un embargo asupra armelor împotriva Libiei. UE a decis de asemenea îngheţarea conturilor şi interzicerea vizei pentru colonelul Muammar Gaddafi şi 25 dintre apropiaţii săi. "Reforme importante trebuie să fie întreprinse cu fermitate în Libia", spune Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, în deschiderea sesiunii anuale a Consiliului pentru Drepturile Omului.

Nicolas Sarkozy a anunțat duminică seară o reabilitare a Uniunii pentru Mediterana. Președintele francez subliniază că nu trebuie ”să ne fie frică de schimbările istorice” din lumea arabă, care aduc cu ele ”o formidabilă speranță”.

În capitala Libiei, Tripoli, armata a deschis focul asupra zecilor de mii de demonstranţi, care cer plecarea de la putere a colonelului Muammar Gaddafi. În al doilea oraş ca mărime din Libia, Bengazi, controlat de Opoziţie, sute de mii de oameni au ieşit în stradă, după rugăciunea de vineri.

NATO se va reuni de urgenţă, din cauza situaţiei din Libia. Între timp, toate terminalele de petrol ale Libiei sunt în mâinile manifestanţilor, afirmă surse ale Opoziţiei libiene pentru agenţia italiană ANSA. Aceasta mai afirmă că Gaddafi s-ar fi retras deja împreună cu garda personală într-un buncăr subteran din cazarma Bab al Aziziya, la periferia din sudul capitalei Tripoli.

Revoltele din lumea arabă sunt salutate de unii istorici şi comentatori ca o nouă "accelerare" a istoriei, a doua ca amploare după căderea comunismului în 1989. În paralel, însă, lumea mai descoperă ceva: că a fost prost informată, sau chiar dezinformată, sau deloc  informată în legătură cu marele număr de regimuri dictatoriale de pe continentul african.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy cere încetarea imediată a utilizării forţei împotriva demonstranţilor din Libia. El spune la Bucureşti că este "oripilat" de actele de violenţă şi că cererile legitime ale poporului libian trebuie rezolvate prin dialog.

O telegramă diplomatică publicată de WikiLeaks descrie omniprezenţa clanului liderului libian, Muammar Gaddafi, care controlează economia libiană, fără a fi însă în măsură să evalueze averea acestuia.

Aproape 130 de români au plecat din Libia. Anunţul a venit joi, 24 februarie, de la Ministerul român de Externe, care se ocupă de repatrieri. Cetăţenii români aflaţi în Libia sunt rugaţi să confirme la ambasada de la Tripoli intenţia fermă de a părăsi, în regim de urgenţă, teritoriul libian, spune la RFI directorul general din MAE, Doris Mircea.

Guvernul alocă aproape un milion de lei pentru evacuarea cetăţenilor români care vor să se întoarcă din Libia. Presa britanică scrie că circa 300 de muncitori străini, printre care şi români, sunt blocaţi în deşertul libian iar repatrierea lor ar fi extrem de dificilă. Între timp ţările din sudul Europei discută deja despre posibile soluţii în faţa unui eventual exod masiv de refugiaţi. 

Manifestanţi din oraşul Shahat, în estul Libiei arată armele de calibru mare care au fost folosite la reprimarea protestelor. Imagini extrase dintr-un material video postat pe Youtube. Informaţiile sosesc din Libia cu mare greutate, din cauza cenzurii comunicaţiilor.

Crimele "oribile" comise în Libia trebuie pedepsite, declară preşedintele UE, Herman van Rompuy. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy propune UE să-şi suspende relaţiile cu statul african. Represiunea sângeroasă a manifestanţilor care cer plecarea de la putere a colonelului Gaddafi continuă. Surse citate de agenţia italiană ANSA vorbesc de peste o mie de morţi.

Presa franceză şi europeană se ocupă de Libia şi de discursul foarte violent al lui Gaddafi, care a ameninţat cu o represiune şi mai sângeroasă. "Turbatul" – este scris pe prima pagină a cotidianului Liberation. "Interese şi valori" – se intitulează editorialul din Corriere della Sera, ziarul italian cu cel mai mare tiraj.

De la începutul valului de revolte şi manifestaţii din lumea arabă, diplomaţia franceză a fost cu un pas în urma evenimentelor. Iată un reproş care i se aduce preşedintelui Nicolas Sarkozy, inclusiv din tabăra dreptei.

Mai mulţi muncitori străini, printre care şi români, au cerut ajutor pentru a fi evacuaţi din Libia prin intermediul presei elene. Toate marile companii străine au început să îşi retragă în ultimele zile personalul din Libia. Ministerul de externe de la Bucureşti spune că 70 la sută din românii aflaţi în Libia lucrează pentru companii româneşti sau străine care operează în această ţară şi care, în general, asigură singure evacuarea în siguranţă a angajaţilor.

Consiliul ONU pentru securitate s-a întrunit pentru a discuta situaţia din Libia. Pe de altă parte, într-o nouă intervenţie televizată, Muammar Gadhafi a cerut armatei şi poliţiei să preia controlul asupra situaţiei din ţară. El i-a ameninţat cu "pedeapsa cu moartea" pe manifestanţii înarmaţi şi le-a cerut susţinătorilor săi să iasă de miercuri în stradă.

Toate marile companii străine au început să-şi retragă în ultimele zile personalul din Libia, unde muncitorii unei companii sud-coreene au fost ţinta unui atac soldat cu mai mulţi răniţi. La Bucureşti, MAE precizează că 70% dintre românii aflaţi în Libia lucrează pentru companii româneşti sau străine, care în general asigură singure evacuarea angajaţilor.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Asthon se află marţi, 22 februarie, la Cairo, pentru consultări cu noile autorităţi din această ţară. Premierul britanic, David Cameron, precum şi un emisar american au fost şi ei luni în capitala egipteană.

În presa franceză are loc o vastă şi nuanţată dezbatere legată de evenimentele din lumea arabă şi musulmană. Participă la această veritabilă confruntare de idei numeroşi editorialişti şi oameni politici, dar şi scriitori, intelectuali, istorici sau artişti. Iar deseori concluziile au o notă autocritică.

Wassat al-Gadid este primului partid islamist intrat în legalitate în Egipt. Autorităţile egiptene au anunţat sâmbătă acest fapt, precum şi apropiata eliberare a peste 200 de deţinuţi politici, dar şi o remaniere limitată a Guvernului, după dărâmarea regimului lui Hosni Mubarak.

Bilanțul manifestațiilor care au început acum o săptămână în Libia se agravează. Asociația pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch estimează că au fost ucise 104 persoane. Mai mulți demnitari musulmani, intelectuali și responsabili locali libieni au făcut apel la ”încetarea masacrului” de la Benghazi, al doilea oraș ca mărime al țării.

Poliţia din Bahrain a ales maniera forte, pentru a-i dispersa pe manifestanţii care cereau schimbarea de regim în acest mic regat din Golful Persic. Intervenţia forţelor de ordine în capitala Manama s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi două sute de răniţi.

După Tunisia şi Egipt, a venit rândul Libiei, Bahreinului, Iordaniei şi Yemenului să fie zdruncinate practic zilnic de mişcări de proteste, mai mult sau mai puţin înăbuşite în sânge. Potrivit unor bilanţuri foarte provizorii şi greu de verificat, ciocnirile din ultimele 24 de ore între manifestanţi şi forţele de ordine au făcut cel puţin 10 morţi în Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Reacţia Bruxelles-ului în faţa manifestaţiilor de protest din lumea arabă a fost prea slabă. Declaraţia a fost făcută la RFI de vice-preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu. El crede că orice model va fi aplicat în statele musulmane, el va include mai multă democraţie, dar şi "factorul religios".

Manifestaţiile din lumea arabă ating şi Libia. Mitinguri de protest au avut loc în mai multe oraşe ale ţării, împotriva regimului condus de colonelul Muammar Gaddafi, în timp ce alte persoane au manifestat în favoarea regimului libian. La Benghazi, confruntările cu forţele de ordine au făcut 38 de răniţi. Uniunea Europeană cere oficialilor de la Tripoli să autorizeze "libera expresie".

În Egipt, la câteva zile după demisia preşedintelui Hosni Mubarak, au început noi greve şi proteste. Oamenii cer Consiliului Militar, care a preluat conducerea ţării, salarii mai mari şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Greve au loc în mai multe oraşe ale ţării.

Armata egipteană a anunţat duminică, 13 februarie, dizolvarea celor două Camere ale Parlamentului şi suspendarea Constituţiei, care va fi modificată. Perioada de tranziţie politică va dura şase luni.

După Tunisia şi Egipt, vântul schimbării poate mătura şi alte regimuri din lumea arabă. Liderii mai multor ţări din regiune fac concesii sociale şi politice în speranţa că vor rămâne la putere.  În Algeria atmosfera e extrem de încărcată după ultimele evenimente din Egipt. Centrul capitalei Alger e baricadat de poliţişti în încercarea de a descuraja orice protest.

Un val de fericire a cuprins întreg Egiptul, după anunțul privind demisia președintelui Hosni Mubarak. Artificiile au aprins cerul la Cairo, în timp ce manifestanții plângeau de bucurie. Mubarak a părăsit puterea vineri, după 30 de ani în fruntea statului egiptean.

Hosni Mubarak este unul dintre cei mai longevivi lideri din lumea arabă. El a stat timp de trei decenii în fruntea unei țări sărace, în ciuda potențialului turistic imens.

Anunţul a fost făcut de vicepreşedintele Omar Suleiman, în cadrul unei intervenţii televizate. După 30 de ani de conducere, Mubarak a predat puterea armatei. "Ţinând cont de condiţiile dificile pe care le traversează ţara, preşedintele Hosni Mubarak a decis să abandoneze postul de preşedinte al Republicii şi a însărcinat Consiliul suprem al forţelor armate să administreze afacerile ţării" a declarat Suleiman.

În limba arabă, "baraka" înseamnă şansă. Francezii au adoptat şi ei acest cuvânt, care a devenit "la baraka". Nu este greu de observat că atât Barak Obama, cât şi Hosni Mubarak au în comun o anumită consonanţă în numele lor… De altfel, amândoi se pot lăuda că au avut ceva noroc în cursul vieţii şi al carierei lor. O analiză de Matei Vişniec.

Preşedintele Hosni Mubarak a anunţat, într-un discurs susţinut la postul public de televiziune,  că nu va demisiona în urma presiunilor "din afară". Chiar dacă a predat o parte din prerogative, mulţimea adunată în Piaţa Tahrir continuă să-i ceară demisia. Adresându-se protestatarilor " ca un părinte copiilor săi" Mubarak a declarat că nu va preda puterea "până la alegerile din septembrie."

Armata ar putea interveni în caz de haos în Egipt, unde regimul preşedintelui Hosni Mubarak este contestat de o mişcare populară fără precedent, a afirmat miercuri ministrul Afacerilor Externe, Ahmed Abul Gheit. Manifestanţii au continuat să-l sfideze pe preşedintele Mubarak, încercuind Parlamentul şi sediul Guvernului din Cairo, în pofida avertismentelor regimului, care îi acuză că riscă să ducă Egiptul în haos. Între timp, diplomaţia europeană este incapabilă să acţioneze unitar în faţa acestei crize.

Potrivit revistei germane „Der Spiegel“ autocratul egiptean ar putea să se stabilească în R.F.G. Unii politicieni ai coaliţiei de guvernare, creştin-democrat/liberală, agrează ideea. "Avem nevoie de o tranziţie paşnică în Egipt. Dacă Germania va putea să aibă o contribuţie constructivă, în plan internaţional, atunci ar trebui să-l primim pe Hosni Mubarak“a declarat vicepreşedintele grupului parlamentar creştin-democrat Andreas Schockenhoff citat de revista "Der Spiegel".

Manifestanţii anti-Mubarak din Egipt nu renunţă cu una cu două la protestele de stradă. Mii de oameni se aflau şi luni, 7 februarie, în Piaţa Tahrir din Cairo. Ei au blocat accesul funcţionarilor într-o clădire guvernamentală situată în zonă. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International şi Human Rights Watch au anunţat că unii angajaţi de-ai lor au fost reţinuţi.

Primele mărturii ale jurnaliştilor persecutaţi sau agresaţi în timpul revoltei care continuă în Egipt încep să iasă la lumină. Doi reporteri ai New York Times, reţinuţi temporar de autorităţile de la Cairo, au povestit despre metodele folosite de poliţia secretă a regimului Mubarak.

Zecile de atacuri împotriva jurnaliştilor s-au concretizat dramatic în Egipt. Un ziarist egiptean, împuşcat în cursul manifestaţiilor împotriva preşedintelui Hosni Mubarak, a decedat vineri din cauza rănilor. Reporterul, care lucra pentru cotidianul Al-Taawun, a fost lovit de tirul unui "lunetist" săptămâna trecută, în timp ce făcea o fotografie de la fereastra apartamentului său, situat în apropiere de piaţa Tahrir din Cairo, centrul manifestaţiilor antiguvernamentale.

Liderii europeni se reunesc vineri, 4 februarie, la Bruxelles, în cadrul unui summit ale cărui priorităţi au suferit schimbări ample, Egiptul urmând să fie subiectul central, în locul energiei şi monedei euro.

Situaţia din Egipt şi schimbările revoluţionare din lumea arabă vor domina lucrările celei de-a 47-a ediţii a Conferinţei de Securitate de la München. Evenimentul se desfăşoară între 4 şi 6 februarie, în capitala Bavariei.

Vânătoarea de jurnalişti s-a deschis în Egipt, în particular pe străzile capitalei Cairo. Numeroşi jurnalişti au fost vizaţi în ultimele zile, la Cairo, de violenţe grave din partea susţinătorilor preşedintelui Mubarak, care îi acuză că destabilizează regimul. Bătuţi, hărţuiţi, intimidaţi - numeroşi ziarişti, de multe ori străini, care "acoperă" confruntările sângeroase din Egipt, au fost şi ei victimele violenţelor.

Aproape jumătate din cei 80 milioane de oameni în Egipt, trăiesc sub pragul sărăciei stabilit de Organizaţia Naţiunilor Unite de 2 dolari. O ţară a contrastelor despre care Anca Năstase a stat de vorbă cu doctorul Mohamed Daoud, un egiptean venit în Romania, în prezent medic la Maternitatea Cuza-Vodă din Iaşi.

Autorităţile egiptene trebuie să-i aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili de izbucnirea violenţelor la Cairo. Declaraţia a fost făcută de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton. Ea cere de asemenea iniţierea tranziţiei în Egipt.

Ziua de miercuri a fost marcată în Egipt, şi în particular în capitala Cairo, de ciocniri violente între manifestanţi anti şi pro-Mubarak. Un soldat a murit iar 500 de persoane au fost rănite în cursul acestor bătăi cu bâte şi bucăţi de piatră. Armata egipteană a fost nevoită, spun ziariştii de la faţa locului, să tragă în aer şi să folosească gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protagoniştii luptelor.

Violenţele din Egipt intră în etapa ciocnirilor între partizanii şi opozanţii preşedintelui Hosni Mubarak. Cele două tabere s-au luat la bătaie miercuri, 2 februarie, în centrul capitalei Cairo. Potrivit AFP, cel puţin 500 de persoane au fost rănite. Gaze lacrimogene au fost lansate în piaţa Tahrir. Autorităţile egiptene refuză să asigure o tranziţie imediată, aşa cum cere Occidentul.

Preşedintele american, Barack Obama îi cere omologului său egiptean, Hosni Mubarak să înceapă "acum" o tranziţie paşnică şi calmă. Declaraţia şefului Casei Albe vine după ce liderul egiptean a anunţat că nu va candida pentru un nou mandat la alegerile din septembrie. Armata egipteană le-a cerut miercuri, 2 februarie, manifestanţilor să se întoarcă la casele lor. Între timp, Parlamentul a fost suspendat, iar reţeaua Internet a fost restabilită.

Agitaţia care zguduie de o săptămână Egiptul începe să aibă repercusiuni şi asupra economiei. Întreprinderile străine îşi repatriază personalul ne-esenţial, băncile şi bursa de la Cairo sunt închise iar turismul, sector de vârf al economiei locale, e aproape de colaps.

Premierul israelian,  Benjamin Netanyahu, a făcut apel la comunitatea internaţională să ceară Egiptului să respecte tratatul de pace, indiferent cine va conduce ţara. Într-un comunicat se arată: "comunitatea internaţională trebuie să ceară oricărui Guvern egiptean să respecte tratatul de pace cu Israelul ".

Aproape 2 milioane de persoane  au ieşit, marţi,  în stradă, în Egipt. Fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei îi cere preşedintelui Hosni Mubarak să părăsească Egiptul până vineri. Armata egipteană, adică instituţia care controlează practic situaţia din ţară afirmă că nu va recurge la forţă împotriva celor care cer demisia preşedintelui.

Ar putea rezista în funcţie preşedintele Hosni Mubarak? Iulian Chifu, şeful Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, spune că orice e posibil şi explică situaţia tensionată din Egipt.

Egiptul are un nou prim-ministru, însă locuitorii acestei ţări continuă să ceară în stradă plecarea preşedintelui Hosni Mubarak. Liderul egiptean l-a numit sâmbătă şef al Executivului pe fostul ministru al aviaţiei, în timp ce pentru postul de vicepreşedinte l-a desemnat pe directorul serviciilor de informaţii. Prin aceste măsuri Mubarak nu reuşeşte însă să calmeze spiritele încinse ale manifestanţilor, care au continuat sâmbătă, pentru a cincea zi consecutiv, confruntările violente cu forţele de ordine.

Cenzură totală în Egipt. 90 la sută din reţea nu mai este disponibilă pentru cei 23 de milioane de egipteni - adică un sfert din populaţie - care au legătură cu netul. Sub presiunea autorităţilor, principalii patru operatori din ţară au neutralizat această unealtă esenţială pentru mobilizarea opozanţilor regimului Mubarak. "O premieră mondială" afirmă specialiştii, e vorba de prima tăiere de o astfel de amploare.

Unda de şoc a evenimentelor din Tunisia se resimte şi în sfera diplomatică. Franţa a decis săptămâna aceasta să-şi înlocuiască ambasadorul de la Tunis.

Iată o întrebare pe care şi-o pune acum multă lume. Nemulţumirile populare sunt oarecum de aceeaşi natură şi în Tunisia şi în Egipt. Nemulţumiri în primul rînd economice, legate de scumpiri, şomaj, lipsă de orizont pentru tineri în general şi mai ales pentru tinerii cu studii. În Tunisia populaţia şi-a focalizat nemulţumirile politice împotriva dictaturii încarnată de preşedintele Ben Ali, în Egipt frustrarea este şi mai mare pentru că Hosni Mubarak se află la putere de aproape 30 de ani.

Mii de manifestanţi egipteni au cerut în stradă demisia preşedintelui Hosni Mubarak, aflat la putere de aproape 30 de ani. Protestele din Egipt sunt inspirate din revoluţia tunisiană, coordonarea făcându-se în special pe site-urile de socializare  Facebook şi Twitter.

Executivul tunisian de uniune naţională s-a reunit pentru prima dată, după ce preşedintele tunisian, Ben Ali a fost alungat de la putere. Şedinţa de Guvern a fost boicotată de patru miniştri ai Opoziţiei. Ei cer înlăturarea miniştrilor care au funcţionat sub vechiul regim.

Averea ex-preşedintelui tunisian Ben Ali şi a soţiei sale Leila Trabelsi este uriaşă. Fără a fi exhaustive, listele de bunuri publicate în aceste zile de când a fost gonit de la putere fostul dictator, sunt impresionante. O parte din avere ar putea fi blocată de justiţia franceză.

Situaţia din Tunisia ar putea da idei şi altor popoare musulmane. În urma revoltei populare care l-a răsturnat de la putere pe preşedintele tunisian Ben Ali, ţările vecine din Magreb şi în general liderii arabi dictatoriali se tem de o posibilă propagare a fenomenului. Primul semnal de alarmă, primul gest disperat şi violent provocat de revoluţia tunisiană s-a resimţit în Algeria.

În Tunisia, premierul Mohamed Ghannouchi, menţinut în funcţie de noul preşedinte interimar, Fouad Mebaza anunţă luni, 17 ianuarie, formarea unui Guvern de uniune naţională. Noul Cabinet va încerca să oprească violenţele şi să îi înlocuiască din funcţii pe fidelii fostului preşedinte, Ben Ali, care a fugit în Arabia Saudită, în urma unor manifestaţii violente, care au durat o lună de zile.

Preşedintele Parlamentului tunisian a fost numit sâmbătă şef de stat interimar de către Consiliul Constituţional al acestei ţări. Toate acestea după protestele de stradă din ultima perioadă şi după ce fostul preşedinte a fugit vineri seară cu un avion în Arabia Saudită.

În ciuda stării de asediu decretate de preşedintele Ben Ali, revoltele tinerilor din Tunisia s-au extins. Deosebit de violente au fost confruntările dintre Poliţie şi tineri de la periferia Capitalei Tunis. De la începutul violenţelor au murit 58 de persoane. La Bucureşti, Ministerul de Externe a lansat un avertisment de călătorie pentru Tunisia.

În Algeria, situaţia revine treptat la normal, după cinci zile de revolte şi violenţe, soldate cu moartea a patru persoane şi rănirea altor opt sute. Aceste tulburări sociale au fost declanşate de mărirea preţurilor la unele produse de bază.