„Orice diferend are nevoie de un arbitru, nu-i aşa? Deci dacă sunt păreri opuse, contradictorii, atunci cineva trebuie să arbitreze. În cazul unui text legal al Uniunii Europene, arbitrul nu poate fi decât Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. O analiză la Curtea Europeană de Justiţie poate să dureze trei, patru sau şase luni, după cum poate să dureze chiar şi doi ani”, spune eurodeputatul.
„Nu sunt în posesia vreunui semnal politic sau de opinii care să spună cât anume va dura această analiză, dar vă pot spune poziţia mea personală, care este aceea că în Parlamentul European trebuie să facem un calendar care să aştepte verdictul Curţii Europene de Justiţie înainte ca noi să ne formulăm vreo opinie sau înainte să se procedeze la vot – fie în comisie, fie în plenul Parlamentului.”
Acordul internaţional ACTA este, în acest moment, cel mai controversat subiect la nivelul Uniunii Europene. Pentru unii, acest acord protejează proprietatea intelectuală, în timp ce pentru alţii el este un afront adus libertăţilor fundamentale, mai ales ale internauţilor.
Pentru a deveni lege europeană, ACTA are nevoie de o decizie ministerială a UE (adică o decizie luată într-o reuniune a miniştrilor de resort ai statelor membre) şi de un vot pozitiv al Parlamentului European. În prezent, circa 400 din cei 736 de eurodeputaţi se opun şi au şi semnat o scrisoare împotriva acestui text.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan, precizează de altfel că misterul în care a fost învăluit de la bun început acordul dă suficiente motive adversarilor acestuia. Printre altele, comunicatul care a adus prima dată informaţia că UE a adoptat ACTA a fost publicat de Consiliul Agricultură şi Pescuit din 15 decembrie 2011, un organism care, în mod evident, nu are legătură nici cu comerţul şi nici cu libertatea de exprimare.
Comentarii