Liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a salva Grecia de la faliment, cum scriu mai toate ziarele franceze şi europene. Cei 27 au anunţat în mai multe rânduri că vor salva Grecia "singuri", fără intervenţia Fondului Monetar Internaţional.
În primul rând, europenii se tem că un ajutor din partea FMI ar apărea ca o dovadă a neputinţei lor de a rezolva situaţia. E drept că FMI a intervenit în trei ţări ale Uniunii Europene, România numărându-se printre ele, dar să-l laşi să vină în ajutorul unei ţări din zona euro constituie un risc de discreditare a întregii zone.
Apoi, programele de sprijin ale FMI sunt întotdeauna însoţite de condiţii foarte precise. Chiar dacă de la criza asiatică din 1998 FMI şi-a mai "îndulcit" procedurile, el nu a renunţat totuşi la această ingerinţă în politica economică a ţărilor în care intervine : nici un ajutor, fără o politică economică vizând însănătoşirea finanţelor.
Pentru Bruxelles, a accepta intervenţia FMI-ului ar însemna a accepta ca o instanţă din afara UE să dicteze politica unui stat membru. Un scenariu cu atât mai "inacceptabil" cu cât - după cum explică un economist care lucrează în mod regulat cu FMI - "condiţiile impuse de acesta pot să se suprapună cu cele ale Uniunii Europene, ceea ce poate crea serioase probleme de coerenţă".
O intervenţie a FMI ar prezenta totuşi şi numeroase avantaje. Fondul Monetar Internaţional e din afara UE, deci neutru. "E mai uşor pentru el decât pentru autorităţile germane să-i ceară Greciei măsuri de austeritate", nota un alt economist, adăugând că FMI "dispune de o competenţă inegalată în acest domeniu, pe care Europa încă nu o posedă".
Experienţa a dovedit că atunci când pieţele atacă o ţară, adevăratul colac de salvare susceptibil să calmeze spiritele îl constituie intervenţia FMI-ului. Iată deci că scenariul unei intervenţii a Fondului Monetar Internaţional în Grecia ar prezenta mai multe avantaje. E drept însă că pentru zona euro o asemenea intervenţie ar constitui şi-o mărturie a neputinţei ei.
Comentarii