Miercuri, 2 septembrie, începe anul şcolar în Franţa pe fond de tensiuni sociale, în special din cauza unor masive reduceri de posturi.
Atmosfera festivă creată de cele 12 milioane de elevi care păşesc pragul şcolilor riscă să fie perturbată, chiar la începutul săptămânii viitoare, de două greve: una luni, în şcolile generale şi în licee, şi alta marţi, când toate cadrele didactice sunt invitate să protesteze faţă de reforma din domeniul pensiilor.
Putem spune deci că profesorii, învăţătorii şi educatorii, în număr de 852 de mii, sunt neliniştiţi şi nemulţumiţi în Franţa. Şi pe bună dreptate pentru că anul acesta stă sub semnul reducerii a 16 000 de posturi.
Mai mult decât atât, şi anul viitor sunt prevăzute tot atâtea reduceri, după ce între 2007 şi 2009 au mai dispărut 33 de mii 4 sute de locuri de muncă în învăţământ.
Consecinţă directă a acestor măsuri este că elevii sunt din ce în ce mai numeroşi în clase din ce în ce mai aglomerate cu profesori din ce în ce mai suprasolicitaţi. Ministrul francez al învăţământului, Luc Chatel, a anunţat un început de an şcolar pus sub semnul serenităţii şi al ambiţiilor.
Opoziţia consideră însă că statul nu-şi mai îndeplineşte misiunea în acest domeniu. Nu se poate lupta împotriva eşecurilor şcolare prin reducerea efectivelor, declară, de exemplu, lidera socialiştilor, doamna Martine Aubry.
Sindicatele consideră că Franţa este una din puţinele ţări din Europa care a decis să-şi reducă bugetul alocat învăţământului.
Alţi experţi în materie fac suma tuturor reducerilor de postruri operate din anul 2007 şi ajung la cifra de 65 de mii. Halucinant, spun unii, cum să asiguri în aceste condiţii aşa-zisa egalitate a şanselor, mai ales când numărul elevilor creşte.
Anul acesta ei sunt cu 39 de mii mai mulţi decât anul trecut? Cum să mai contezi pe şcoala republicană pentru formarea copiilor? Părinţii care au bani reuşesc să-şi înscrie copiii în şcoli private, sau în şcolile de stat din cartierele aşa-zis "bune", cu familii mai bogate şi fără imigranţi. Iar părinţii care nu au mijloace financiare suficiente trebuie să se mulţumească în mod automat cu şcolile din zonele în care locuiesc.
Alte critici sunt formulate întrucât anul acesta peste 15 mii 4 sute de cadre didactice noi ajung direct la catedră fără să fi trecut prin stagiile de practică pedagogică. Cum vor reuşi aceşti tineri profesori să se adapteze într-un context când disciplina a devenit un coşmar pentru şcolile franceze?
De notat totuşi că anul şcolar începe sub semnul unei reforme care, spun spiritele optimiste, ar putea da roade. În 124 de şcoli generale este experimentat un program şcolar nou: dimineaţa cursuri, după-amiază sport. Alte prevederi din cadrul reformei sunt destinate să- i ajute pe elevii aflaţi în dificultate.
Comentarii