Discuţiile de joi de la Bucureşti între oficialii francezi şi oficialii români pun capăt unei „veri cam înfierbântate” şi marchează o revenire la „tonusul obişnuit” al relaţiei bilaterale privilegiate dintre România şi Franţa.
Iată concluzia trasă de şeful diplomaţiei de la Bucureşti la finalul întrevederilor cu ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson şi secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche.
În urma discuţiilor de joi, 9 septembrie, s-a stabilit că, până la sfârşitul acestui an, România va pune în funcţiune un plan de acţiune pentru integrarea „comunităţii fragile a rromilor”.
Va fi vorba de proiecte concrete, în special la nivel local, pentru care se vor atrage fonduri europene. România şi Franţa vor cere Comisiei Europene să se mobilizeze financiar pentru a sprijini aceste proiecte de integrare a rromilor.
Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, a subliniat că acordul marchează relansarea unui nou tip de dialog bilateral pe acestă delicată temă.
„Şi eu mi-am dorit să trecem de la schimburile de anateme la acte. Cred că este momentul...Problema minorităţii rrome din Europa este una extrem de grea şi priveşte milioane de persoane, nu toate de naţioonalitate română. E nevoie de mobilizarea întregii Uniunii Europene şi de mobilizarea financiară a Comisiei Europene.
Ce am încercat să facem a fost să colaborăm mai bine în combaterea traficului care-i loveşte pe cei mai slabi, mai ales pe copii. Dar asta e uşor de făcut...
Cel mai dificil e aspectul social : e şcolarizarea, găsirea de locuinţe şi de locuri de muncă şi la acest capitol am depăşit o etapă, am făcut progrese”, a declarat Pierre Lellouche.
În paralel însă, autorităţile franceze vor continua să coopereze cu cele române pe plan juridic şi poliţienesc pentru a combate traficul de persoane, căruia îi cad victime majoritatea rromilor. Pentru aceasta, România va trimite la Paris un grup de alţi 10 poliţişti iar Franţa va ratifica luna viitoare acordul privind minorii neînsoţiţi.
În fine, în privinţa expulzărillor, autorităţile franceze spun că nu vor da înapoi, amintind însă că acestea nu se vor face decât în cazuri individuale de grave încălcări ale legii.
Cât despre repatrierile voluntare şi acestea vor continua, însă aici Parisul se gândeşte la sugestia premierului Emil Boc să renunţe la ceea ce ONG-urile au numit „o formă de mită”.
Va fi însă din nou vorba de repatrieri individuale şi benevole ale celor care nu vor putea dovedi că muncesc legal în Franţa.
Comentarii