Relaţia dintre cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul turc, Recep Tayyip Erdoğan, nu e prea armonioasă. În pofida acestui fapt evident, Erdoğan a calificat discuţiile cu Merkel drept "succes incredibil".
Asta cu toate că Merkel s-a pronunţat din nou împotriva admiterii Turciei în Uniunea Europeană, oferind acestei ţări doar statul unui „parteneriat privilegiat”.
Cu alte cuvinte, nimic nou, deoarece Turcia oricum se bucură deja de acest statut, iar autorităţile de la Ankara aspiră la o integrare a ţării în Uniunea Europeană.
Ca reacţie la declaraţiile cancelarei, deputatul european, liberalul Alexander Lambsdorff a propus ca UE să introducă pentru anumite ţări calitatea de state aparţinînd Uniunii cu un statut intermediar.
Astfel Turcia sau Ucraina, de pildă, nu vor deveni încă ţări membre ale Uniunii, cu drepturi depline, dar vor dobîndi un statut superior faţă de aşa numitul „parteneriat privilegiat”.
Aşa cum Turcia trebuie să-şi continue procesul de reforme, a arătat Lambsdorff într-un interviu acordat postului de radio „Deutschlandfunk”, aşa şi Uniunea Europeană trebuie să dezvolte o nouă viziune. Totodată, el a spus că, în prezent, nu există aşa ceva ca un automatism de primire în UE.
În preajma vizitei lui Merkel în Turcia, care a continuat marţi, a reizbucnit şi controversa turco-germană privind înfiinţarea în Germania a unor şcoli cu predare în limba turcă.
Aici trăiesc aproximativ 3 milioane de etnici turci. Mulţi dintre aceştia s-au stabilit deja-n anii 1950 în Germania, avînd copii şi nepoţi. În prezent se poate vorbi despre cea de-a 3-a generaţie de turci, stabilită în Germania.
În anii trecuţi Germania a refuzat să recunoască turcii ca o minoritate naţională. Statul de minoritate naţională s-a acordat doar minorităţilor istorice, adică danezilor şi sorbilor.
(Sorbii sunt o populaţie slavă de sine stătătoare, care locuiesc în landurile Brandenburg şi Saxonia). Gestul oarecum neaşteptat al Angelai Merkel, de a susţine crearea unor licee în care se predă şi în limbă turcă, poate fi interpretat şi ca o sfidare a atitudinii Uniunii Creştin-Sociale bavareze care este o adversară declarată a creării unor structuri de învăţămînt în limba turcă cît şi a primirii Turciei în Uniunea Europeană.
Creştin-Democrata Maria Böhmer, care o însoţeşte pe Merkel în Turcia, şi care răspunde în cadrul guvernului de problemele de integrare, a salutat atitudinea şefei executivului german.
Într-un interviu difuzat azi dimineaţă de postul naţional de radio din Germania, Böhmer a spus că integrarea etnicilor turci presupune şi o cunoaştere a limbii germane, care urmează a fi studiată în liceele care se vor înfiinţa.
Pe lîngă problema primirii Turciei în Uniunea Europeană, ca stat cu drepturi depline şi cea a învăţămîntului în limba maternă, între Berlin şi Ankara mai există încă o disensiune, şi anume: politica faţă de Iran.
Într-un interviu acordat revistei „Der Spiegel”, Erdoğan criticase politica Berlinului faţă de Iran şi sancţiunile adoptate împotriva Teheranului. Erdoğan a spus că aceste sancţiuni au rămas fără rezultat.
Ministrul federal de externe, liberalul Westerwelle a anunţat marţi că Berlinul va pleda pentru înăsprirea sancţiunilor, dacă Iranul nu-şi va revizui poziţia provocatoare faţă de comunitatea internaţională.
Comentarii