Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Despre necesitatea transparenţei istorice

horthy-miercurea-ciuc-6-10-11.jpg

Miklós Horthy afişat într-o cârciumă din Miercurea Ciuc. Foto: William Totok

Proiectul de lege din Estonia care prevede transformarea combatanţilor din batalioanele naziste Waffen-SS în „luptători pentru libertate” este aspru criticat în Germania. Critici există şi la adresa devierii spre naţionalism a guvernului de la Budapesta. Istoricii şi analiştii pledează pentru „transparenţă” şi cercetare obiectivă a trecutului pentru a nu se repeta greşelile de odinioară. Din răspunsul guvernului la o interpelare privind numărul foştilor nazişti în structurile statului vest-german, rezultă că 25 de miniştri postbelici erau membri ai Partidului nazist - NSDAP.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Expertul german pentru probleme umanitare Volker Beck a criticat proiectul guvernului din Estonia de a conferi prin lege membrilor batalioanelor din Waffen-SS titlul de eroi pentru libertate. „Dacă această lege se va vota”, a declarat Beck ziarului berlinez Die Tageszeitung, „aşa cum prevede proiectul, asta ar echivala cu o justificare a atrocităţilor comise de susţinătorii lui Hitler”. O declaraţie similară a făcut şi euro-deputata germană Rebecca Harms, care a declarat pentru acelaşi ziar că europenii nu pot tolera o astfel de „falsificare a istoriei”. „În calitate de deputaţi ai Parlamentului European”, a spus Harms, „avem datoria să explicăm guvernului estonian că proiectul este incompatibil cu valorile europene”.

Incompatibilităţi cu aceste valori au fost constatate în ultimul timp nu numai în Estonia, unde în martie ar urma să fie votată legea care-i va transforma în luptători pentru libertate tocmai pe combatanţii SS care au depus jurământul de loialitate lui Adolf Hitler. Îngrijorări similare stârneşte şi evoluţia politică din Ungaria, unde premierul Viktor Orban, botezat de televiziunea publică germană „Pustaputin”, a început să transforme ţara într-o autocraţie cu accente tot mai naţionaliste.

Semnificativ este cine ia apărarea devierilor politice din Ungaria care se află sub tirul criticii. Tocmai deputatul european din partea Partidului aşa-zis Liberal din Austria (FPÖ), Andreas Mölzer. În opinia lui Mölzer, citat de agenţia APA, criticile la adresa guvernului Ungariei nu constituie nimic altceva decât o încercare de amestec în treburile interne ale ţării. Mölzer probabil că avea în vedere izolarea politică a Austriei de către Uniunea Europeană, după cooptarea în guvernul de la Viena a radicalilor de dreapta din Partidul aşa-zis Liberal (condus atunci de Jörg Haider) în urmă cu mai bine de un deceniu. Atunci s-a avertizat faţă de pericolul „haiderizării” a altor state europene.

Între timp, se poate constata că procesul de „haiderizare” a cuprins şi câteva ţări est-europene. La această stare de fapt au contribuit nu numai politicieni iresponsabili, ci şi publicişti şi istorici care interpretează trecutul dintr-o perspectivă revizionistă. Încercările de reabilitare ale unor personaje compromise, ca Ion Antonescu din România, Miklós Horthy din Ungaria sau Ante Pavelici din Croaţia, a dus la grave distorsionări şi mistificări ale receptării dimensiunilor criminale ale unor dictaturi de dreapta. De la reabilitarea unor astfel de personaje până la reabilitarea batalioanelor Waffen-SS a fost doar un pas, pe care l-a făcut acum guvernul estonian.

Având în vedere şi greşelile făcute în perioada imediat postbelică în Germania, istoricul de la Universitatea Humboldt din Berlin Michael Wildt a pledat pentru transparenţă totală în ceea ce priveşte reconsiderarea critică a trecutului. Într-un interviu acordat Deutschlandradio Kultur, Wildt s-a referit la personalul nazist preluat după război de anumite instituţii ale statutului german. Deşi s-a făcut mult în această direcţie, încă nu se cunosc toate detaliile. Asta dovedeşte şi un răspuns al guvernului federal la o interpelare parlamentară privind numărul foştilor nazişti care au activat în structurile statului vest-german postbelic. Din răspunsul guvernului (care se poate descărca integral aici) se deduce că numai în cadrul executivului au existat 25 de miniştri foşti membri ai partidului nazist (NSDAP), inclusiv un cancelar: Kurt Georg Kiesinger.

William Totok: Despre necesitatea transparenţei istorice
31