Preşedintele UNJR despre mandatul lui Morar la DNA: O instituţie trebuie să funcţioneze corect cu orice şef

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, l-a delegat marţi la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe Daniel Morar, pentru şase luni, începând din 13 februarie. Decizia vine în contextul în care proiectul de raport al CE, consultat săptămâna trecută de RFI, laudă activitatea instituţiei, care şi-a continuat activitatea „îmbucurătoare”, dar şi la o sugestie a preşedintelui Traian Băsescu, făcută în luna noiembrie 2011.

Delegarea a fost dispusă „ca urmare a încetării actualului mandat deţinut de procurorul Daniel Marius Morar”, se mai arată într-un comunicat de marţi al Ministerului Public, preluat de Mediafax.

Preşedintele UNJR, Natalia Roman, a vorbit la RFI despre mandatul prelungit al lui Daniel Morar, dar şi despre rapoartele în aşteptare ale Comisiei Europene pe justiţie. Iată în cele ce urmează câteva declaraţii relevante: 

• Este o măsură legală, la îndemâna procurorului general, pentru care nu are nevoie de consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

• Nu am văzut nici un fel de declaraţie publică a procurorului general referitoare la motivele pentru care domnia sa a apreciat că este necesară această delegare. Cu siguranţă că au fost motive întemeiate pentru care s-a dispus astfel.

• Având în vedere contextul în care raportul de miercuri ar putea fi favorabil, pot să mă gândesc că ar fi în strânsă legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare - MCV. Însă acestea nu pot fi decât supoziţii pentru că, aşa cum am spus, procurorul general nu a dat încă nici o explicaţie publică pe această temă.

• Am mai spus şi altă dată când s-a pus în discuţie menţinerea aceloraşi persoane la conducerea instituţiilor de Parchet: este evident o decizie în mâna procurorului general, a preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii... Ceea ce cred că este important însă este ca în România să se creeze, măcar de acum înainte, o politică instituţională corectă, în sensul în care să poţi spune despre o instituţie că funcţionează aşa cum trebuie în momentul în care funcţionarea instituţiei respective nu mai depinde de persoana care ocupă temporar funcţia de şef.

• Atunci putem vorbi într-adevăr despre funcţionalitatea instituţională, când, indiferent de persoana care ocupă la un moment dat funcţia de conducere a acelei instituţii, aceasta funcţionează. Asta înseamnă că sunt creeate pârghiile, mecanismele necesare, prin care instituţia îşi desfăşoară activitatea în mod normal fără a fi afectată considerabil, să spunem, de modificarea conducerii instituţiei respective.

Activitatea procurorilor DNA a fost, la sfârşitul anului trecut, ţinta unor critici publice din partea preşedintelui Traian Băsescu. Cu toate acestea, şeful statului şi-a exprimat dorinţa ca Daniel Morar să rămână încă şase luni la conducerea DNA.

• Cred că criteriile după care Comisia Europeană evaluează instituţiile din Justiţie sunt corecte. Adică, în momentul în care vorbeşti despre activitatea procurorilor, probabil că ea se reflectă în numărul de dosare primite în instanţă, de numărul de dosare în care primesc condamnări şi nu respingeri la Parchet sau achitări.

• Probabil că acest criterii sunt cele care sunt luate în calcul atunci când este evaluată performanţa unei instituţii, aşa cum este şi Direcţia Generală Anticorupţie.

• Acum urmează să se desfăşoare şedinţele de bilanţuri şi la Parchete, şi la instanţe, şi cu siguranţă că bilanţul DNA va reflecta şi din acest punct de vedere, al calităţii, activitatea instituţiei. Ea este evidenţiată şi în rapoartele Comisiei Europene.

• Observaţiile preşedintelui statului ar trebui să fie strict referitoare la funcţionarea instituţională a DNA şi nu la aspectele politice pe care – este evident – activitatea unui parchet le afectează. Pentru că au fost oameni politici cercetaţi şi sunt în continuare, şi atunci evident că oamenii politici îşi exprimă poziţia faţă de activitatea DNA sau a instanţelor, în egală măsură.

Ce ne poate aduce raportul MCV din vară?

• Raportul care este dat publicităţii miercuri este un raport tehnic, el va evidenţia progresele înregistrate prin prisma obiectivelor pe care Comisia Europeană le-a stabilit anul trecut pentru fiecare dintre instituţiile monitorizate.

• Raportul din vară însă, după cum ştiţi, este unul mixt, şi tehnic, dar şi politic, iar acolo, evident, guvernele statelor Uniunii Europene au un cuvânt mai important de spus. Aţi văzut, şi anul trecut, rezultatele din acest raport pe MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen. Deci sunt mai mult chestiuni care ţin deja de politica externă şi de felul în care reuşesc autorităţile române să convingă şi la nivel european că, într-adevăr, sunt angajate pe calea modernizării statului şi că nu este doar o simplă declaraţie pe care o tot facem în faţa responsabililor europeni.

• N-aş putea să vă spun care sunt previziunile pentru vară, deocamdată am înţeles, din raportul tehnic şi ce a apărut în presă legat de acesta, că ar fi evidenţiat într-un mod favorabil progresele făcute de România.