Cel mai puternic accelerator de particule de care dispun la această oră oamenii de ştiinţă, cel de lângă Geneva a reuşit să creeze un mini "big bang".
În urma experimentului de acum două zile, au fost create temperaturi de un milion de ori mai mari decât cele din centrul Soarelui, a anunţat marţi, 9 noiembrie, şeful proiectului desfăşurat la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară.
A fost făcut practic încă un pas spre realizarea scopului pentru care a fost creat acceleratorul şi anume identificarea bosonului Higgs, particula subatomică, numită şi "particula lui Dumnezeu", crucială pentru înţelegerea fizicii actuale.
Fizicienii care lucrează la imensul accelerator de particule, un tunel circular lung de 27 de kilometri, aflat sub pământ, la graniţa franco-elveţiană au reuşit să atingă condiţiile necesare coliziunii ionilor de plumb, duminică, 7 noiembrie.
În urma acestor ciocniri, făcute la o viteză apropiată de cea a luminii, au fost atinse cele mai mari temperaturi întâlnite vreodată într-un experiment ştiinţific, de aproximativ zece trilioane de grade, energii de ordinul celor care stau în spatele proceselor relevante, care se produc în univers.
Fizicienii speră ca acceleratorul de particule să ofere răspunsuri la cele mai discutate provocări ale prezentului : misterioasa "materie întunecată" sau bosonii Higgs, "particulele lui Dumnezeu", despre care cercetatorii spun că se află la originea maselor tuturor corpurilor din Univers şi pe care mulţi oameni de ştiinţă le-au studiat, fără să le fi văzut vreodată.
De asemenea, specialiştii vor să studieze super-simetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la fostul Centru European de Cercetare Nucleara vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.
Acceleratorul de particule accelerează particule subatomice, cu viteze comparabile cu viteza luminii, le ciocneşte între ele şi fotografiază coliziunile.
Instantaneele obţinute nu înseamnă mare lucru pentru nespecialişti, care le percep ca pe nişte dungi şi cerculeţe. Pentru fizicienii atomişti, însă, imaginile oferă informaţii despre compoziţia de bază a materiei şi despre cum funcţionează Universul.
De remarcat că acest experiment unic în istoria omenirii a provocat, atunci când a fost iniţiat, în urmă cu aproximativ doi ani, reacţii aprinse pro şi contra, în toată lumea, inclusiv în România.
Faptul că nici oamenii de ştiinţă nu ştiau exact ce consecinţe ar putea avea experimentul pe care l-au început a generat temeri în rândul oamenilor de rând, dar şi în rândurile politicienilor. În septembrie 2008, cu ocazia punerii în funcţiune a maşinăriei, doi dintre liderii Partidului Conservator, Marius Marinescu şi Codrin Ştefănescu au organizat un protest în faţa reprezentanţei Comisiei Europene în România, prin care solicitau stoparea experimentului, pe care îl prezentau în imagini apocaliptice.
Experimentul a trecut de o etapă importantă, iar după analizarea în următoarele patru săptămâni a datelor colectate din aceste coliziuni de ioni de plumb şi după ce acceleratorul va fi oprit între decembrie şi februarie, se vor relua experientele de bază, cele de ciocnire a protonilor, în încercarea găsirii bosonului Higgs.
Comentarii