Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Șefa Reprezentanței CE în România: Preferăm să lucrăm cu statul oficial, care are instituții democratice alese de cetățenii României

angela_cristea_rfi.jpg

Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Image source: 
arhiva RFI

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, declară că urmărește discursul "foarte controversat" despre statul paralel, dar că nu ar vrea să se implice în această dezbatere acum. Oficialul precizează totuși că "preferăm să lucrăm cu statul oficial, acela care se vede cu ochiul liber, care are instituții democratice alese de cetățenii României". În interviul acordat RFI România, Angela Cristea vorbește despre absorbția de fonduri europene, despre scăderea încrederii românilor în UE, la 10 ani de la aderare, dar și despre carte, cu ocazia deschiderii târgului de carte Gaudeamus, organizat de postul public Radio România, târg al cărei invitat de onoare este Uniunea Europeană, prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Angela Cristea: Ne-am pregătit cu multe ateliere. Ne dorim o prezență prin care să intrăm cât mai mult în interacțiune cu vizitatorii târgului, să vorbim despre Europa în general și în particular despre un subiect mai aproape de cărți și de preocupările de zi cu zi ale oamenilor, anume, cum să ajungem la un echilibru între viața personală și viața profesională. Și asta intră în preocupările Comisiei Europene. Avem chiar o propunere de sprijinire a statelor membre astfel încât cetățenii să se poată bucura și de o carieră profesională de succes, dar și de o viață personală de succes.

Reporter: Apreciați că în discursul public în România sunt suficient de prezente avantajele statutului de membru al Uniunii Europene pentru România?

Angela Cristea: Noi ne străduim să vorbim despre avantaje. Este important să spunem că nimic nu este perfect, nici Uniunea Europenă, nici România. Există și avantaje și dezavantaje. În urma procesului de aderare există și câștigători și poate cetățeni care se simt cumva lăsați în urmă. De aceea, avem mai multe inițiative la nivelul Uniuni Europene pentru a recupera decalajele de dezvoltare dintre statele membre pe de o parte, dar și dintre regiunile din statele membre. Am constatat, în urma crizei financiare cu care s-a confruntat și Uniunea Europeană, că a crescut decalajul dintre bogați și săraci. Într-un raport care la nivelul Uniunii Europene este de cinci la unu, cei mai bogați 20% dintre europeni câștigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Acest raport este și mai mare în România, de opt la unu. Este clar că este nevoie de intervenție de politică publică astfel încât să ducem la o reducere a decalajelor. Altminteri, se poate lansa ideea că acesta este un proces care, în actualul model de dezvoltare economică, favorizează persoanele care deja au atins un nivel de prosperitate. Interesul nostru este ca de procesul de integrare europenă să beneficieze cât mai mulți cetățeni.

Reporter: Ce relevanță găsiți scăderii, în premieră, a încrederii românilor în Uniunea Europeană? Un studiu prezentat recent arăta că doar 47% dintre concetățeni mai cred că a fi membru al Uniunii Europene este un lucru bun. Media europenă este la 57%.

Angela Cristea: Este prima oară și primul sondaj când constatăm o astfel de scădere. Va trebui să vedem dacă această tendință se confirmă în alte sondaje de opinie, chiar luna viitoare vom face publice și rezultatele unui sondaj realizat de noi. Un lucru care ne îngrijorează este faptul că Uniunea Europenă a devenit și ea ținta atacurilor cu știri false, acel adevăr alternativ, pe care eu l-aș numi pur și simplu minciună. Dacă oamenii nu au posibilitate de a verifica din mai multe surse o informație, există riscul ca infomația pe care se bazează în formarea opiniilor lor să fie una din aceste informații false. Vă dau un exemplu. În România s-a vorbit foarte multe despre faptul că până la urmă România ar ajunge să plătească mai mult ca să fie stat membru decât ar primi finanțare europenă. Este o știre absolut falsă. Diferența dintre ce a plătit România și ce a primit fonduri europene este de 26 mld. de euro. Să spui că această diferență dă cu zero este clar o știre falsă. Din păcate, nu este singura știre falsă referitoare la impactul aderării României la Uniunea Europenă cu care ne confruntăm.

Reporter: Într-adevăr, dintr-o statistică oficială postată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene reiese că la zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană România a încasat de la Bruxelles fonduri de 43.9 mld. de euro și a contribuit 14.9 mld. de euro. Balanța arată clar o sumă netă, de care am beneficiat, de 29 mld.

Angela Cristea: Exact. Și asta în condițiile în care România nu a reușit, pe prima perioadă de finanțare de după aderare, să folosească 100% fondurile europene. Rata de absorbție este undeva pe la 90%. Această sumă ar fi fost mai mare dacă ar fi existat capacitatea administrativă pentru a folosi complet toate oportunitățile de finanțare care există.

Reporter: Găsiți în discursul public al politicienilor din România valorile europene?

Angela Cristea: Uneori da, uneori nu. Face parte și din dezbaterea inerentă unei democrații. Pe de altă parte, noi ne uităm mai puțin la declarațiile politice. Acestea există în toate statele membre și de obicei sunt legate de interese politice și de dezbaterea internă dintr-un stat membru. Mai mult ne uităm la declarații oficiale și mai ales la ce se întâmplă concret în alegerile de politici publice, dacă acestea merg în direcția consolidării valorilor Uniunii Europene. În ceea ce privește declarațiile oficiale ale reprezentanților României, acestea nu lasă niciun loc de îndoială că România este profund angajată ca stat membru al Uniunii Europene și își dorește să facă parte din nucleul dur al Uniunii Europene. Iar prin acțiunile la nivel european, în instituțiile Uniunii Europene, din ultima perioadă vedem că acest lucru se și confirmă. România  a participat și participă la mai multe inițiative de cooperare, de integrare aprofundată, cum ar fi cooperarea permanentă structurată în domeniul apărării europene sau crearea procuraturii generale a Uniunii Europene. Sunt proiecte foarte importante pentru viitor, la care România a ales să fie parte, în codițiile în care există țări care nu participă la aceste proiecte.

Reporter: Totuși, discursul puterii despre un stat paralel, cum arată în ochii dumneavoastră sau ai Comisiei?

Angela Cristea: Noi nu am vrea să ne implicăm în acest moment în acest discurs foarte controversat. Sigur că îl urmărim, dar vedem că există diferite definiții ale acestui stat paralel. Noi preferăm să lucrăm cu statul oficial, acela care se vede cu ochiul liber, care are instituții democratice alese de cetățenii României. Cu acela lucrăm noi.

Reporter: Aș vrea să facem referire la raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare făcut public recent de Comisie și care atrage atenția că modificările propuse pentru legile justiției ar trebui făcute doar după un dialog consistent și consens. Vedeți așa ceva în tevatura publică de la București?

Angela Cristea: Este o condiție prealabilă pentru noi pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană are un obiectiv comun cu România, anume încetarea acestui mecanism. Vom fi foarte fericiți să facem acest lucru în momentul în care vor exista garanțiile interne privind independența justiției și continuarea luptei împotriva corupției. Aceste garanții pot fi date atunci când există o colaborare strânsă și loială între puterile statului și între instituțiile statului român.

Reporter: De asemenea, în ultima perioadă se vorbește despre o conexiune între reducerea fondurilor europene în funcție de situația statului de drept în Uniunea Europeană. Credeți că România va fi afectată?

Angela Cristea: Nu aș vrea să anticipez rezultatul unei dezbateri ce este acum în derulare și care va mai continua și la anul. Această dezbatere este legată de viitoarele negocieri pentru stabilirea bugetului Uniunii Europene după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în 2019. Deja știm că ieșirea Marii Britanii va însemna și o scădere a contribuțiilor la bugetul Uniunii Europene. Există mai multe scenarii pe care le discutăm acum privind felul în care să răspundem la această scădere de buget. Acceptăm că bugetul va fi mai mic și trebuie să vedem de unde tăiem. Este aceeași discuție pe care o avem și la nivel național. Sau ne gândim la creșterea contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene pentru a păstra același buget care există și acum. Sau putem gândi niște instrumente de creștere a veniturilor proprii ale Uniunii Europene, astfel încât să menținem nivelul actual al bugetului. Există mai multe opțiuni, mai multe scenarii pe masa de lucru. Există și o dezbatere la nivel politic pe aceste subiecte. Rezultatul îl vom ști, probabil, chiar în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în 2019, când sperăm să se finalizeze negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.

Reporter: Am început discuția noastră vorbind despre Târgul de carte Gaudeamus. Intenționați să faceți cumpărături la târg?

Angela Cristea: Sper să am timp...

Reporter: Ce citiți?

Angela Cristea: Chiar acum citesc "The power of meow". Este o carte oarecum legată de filosofia din cartea The power of now sau Puterea prezentului a lui Eckhart Tolle, numai că de această dată, puterea prezentului este văzută din perspectiva pisicii lui Dalai Lama. Cu o astfel de carte mă relaxez acum. Sper însă că voi avea timp să fac și cumpărături. Spuneam că nu știu dacă voi avea timp pentru că în după amiaza aceasta plec un pic și la Bruxelles. O să încerc să fac cumpărături înainte de a pleca. Dacă nu, oricum, eu îmi cumpăr destul de des cărți. Încă nu am reușit să mă obișnuiesc să citesc doar cărți electronice. Simt nevoia să ating fila de carte. Să răsfoiesc o carte mi se pare mai tactil în relația cu cartea. Îi aștept ascultătorii RFI, dar nu numai pe ei, la standul nostru, care se numește Acasă în Europa, de la Gaudeamus.

Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
315