Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Oameni şi case – Cluj-Napoca (II)

A doua parte a emisiunii-maraton de la Cluj-Napoca. Evenimentele majore din Primul război mondial şi diversitatea culturală a comunităților istorice prind viață prin vocile scriitorilor, artiștilor, cercetătorilor și istoricilor invitați in cadrul programului Zebra.

 

 

Peter Eckstein Kovacs: In 1918 minoritățile reprezentau 30% din populația României, nu a Transilvaniei, care arăta și mai și. Este un rezultat după sute de ani. Nu mai sunt nici 10% minorități. Este o dovadă a politicii deștepte față de minorități a statelor care s-au perindat pe aici. Deportarea evreilor nu poate fi pusă în cârca statului român. În perioada interbelică erau două comunități foarte puternice, în afară de cea maghiară, asemănătoare ca și număr de suflete. Vorbesc despre germanii din România, sașii și șvabii laolaltă, respectiv evreii, care erau în număr de peste 700.000. 

Zoltan Tibori Szabo: Cu bucurie constat că în ultimii ani începem să vedem mai nuanțat istoria Primului Război Mondial, un război fără precedent în epocă. Dacă ne uităm înapoi, au fost alte războaie mai crunte decât Primul Război Mondial. Dar Primul Război Mondial a fost un război cu totul aparte în istoria omenirii de la epoca respectivă datorită maselor de oameni, maselor militare care au fost mișcate în acest război, armelor care au fost folosite. Pentru prima dată au fost folosite arme chimice. Nu se știa cum trebuie intervenit medical în cazul lor. A fost un război deosebit și foarte lung, de patru ani. A fost un război despre care noi spuneam până acum că a fost pierdut de Germania. Eu spun că acest război a fost practic câștigat de Germania pentru că Germania a învins pe frontul de est Rusia, a învins în Balcani pe toată lumea, a semnat Pacea de la Buftea în 1916, când și România se reduce la o fâșie din Moldova, guvernul și capitala se mută la Iași. A învins pe toți inamicii ei, în afară de Franța. Dacă nu s-ar fi hămesit să transporte prada de război din statele estice și s-ar fi regrupat mai devreme în Franța, probabil că ar fi învins și acolo. 

Lucian Nastasă Kovacs: Imperiul Austro-Ungar a fost realmente un imperiu multinațional. Mereu au existat forțe centrifuge din partea diverselor grupuri etno-culturale, cu o singură excepție, evreii. A fost singura populație care nu a avut revendicări de ordin național. Restul, aveau toți ceva de spus. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem evreilor, dar și armenilor, pentru că condițiile istorice îi făceau să nu aibă o țară mamă în apropiere, să împărtășească idealurile națiunii maghiare. Este un lucru real. Se vorbește mult în istoriografia română despre maghiarizare. De regulă se exagerează. Se folosește un cuvânt care nu s-a folosit în epocă. Este vorba despre maghiarizarea forțată. Dacă vreți să înțelegem bine ce a însemnat acest fenomen, l-aș contrapune românizării, pentru că după 1918 în Transilvania s-a practicat o românizare destul de agresivă, chiar în aceste formule, dovedibile istoric, documentar. Nu s-a reușit mare lucru. Statisticile din 1930 confirmă. S-a vorbit de ce însemna Clujul, Brașovul, Sibiul, dar vreau să spun că și în 1952, la recensământ, populația maghiară era aproape majoritară, dacă luăm pe limba maternă declarată. I-aș adăuga aici și pe evrei și pe armeni, care, în condițiile istorice pe care, dacă vreți, putem să le discutăm, s-au maghiarizat. Autoritatea politică de la Budapesta a făcut tot ce i-a stat în putință să atragă, să cointereseze în afacerile statului alte grupuri etnice, așa cum au fost evreii și armenii, dar nu numai. Aceștia au depus pasiune. Și-au însușit limba maghiară, și-au schimbat numele. Nu așa cum s-a spus, că s-a făcut cu forța. La Budapesta există documente, există cereri individuale și justificate. Oamenii și-au ales nume. De altfel, nu toți și-au schimbat numele. De exemplu, și-au păstrat vechiul nume armenesc și și-au mai adăugat un Istvan, un Peter, un Silaghi. Important este că în epocă se aplica un principiu geopolitic foarte interesant, anume, să corectăm geografia prin demografie, etnologie și etnografie. 

 

Emisiunea Zebra, seria Oameni și Case: http://www.rfi.ro/tag/oameni-si-case

Înregistrarea emisiunii Zebra
2646