Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Zilele Literaturii Române de la Chișinău inspiră optimism - cartea românească va avea cititori și mâine” Reportaj Audio

lliteratura.jpg

Zilele Literaturii Române, ediția a 3-a, se desfășoară, în aceste zile, la Chișinău, Bălți și Cahul
Image source: 
RFI/Valeria Vițu

În R.Moldova se desfășoară a III-a ediție a Zilelor Literaturii Române. Până pe 19 mai cititorii au ocazia să se întâlnească cu scriitori importanţi de pe ambele maluri ale Prutului. Lansări de carte, conferințe, lecturi publice, sesiuni de autografe și dezbateri au loc atât în capitală, cât și la Cahul și Bălți. Miercuri la Chișinău s-a desfășurat conferința „Canonul generațiilor. Ce rămâne și cum alegem de Dan Coman, Emilian Galaicu-Păun, Radu Vancu, autori ai antologiilor Cartier de colecție (B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Alexandru Mușina).

La Liceul ”Spiru Haret” din capitală, unde s-a desfășurat conferința ”Canonul generațiilor”, sala a fost arhiplină. Zeci de elevi, dar și simpli cititori au venit să-i asculte pe scriitorii Emilian Galaicu-Păun din R.Moldova și Radu Vancu din România, dar și pe directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu. 
 
Radu Vancu a prezentat câteva antologii, scoase de editura Cartier.”Este vorba despre antologia din poezia lui Alexandru Mușina, dar și din poezia mea. Împreună cu Dan Coman și Em.Galaicu Păun, autori și ei de antologii, discutăm despre această comunicare între generații. În SUA există deja de vreo trei decenii această practică în care, un poet activ selectează din opera unui poet deja clasicizat sau canonizat și propune un unghi de atac nou, care să-l facă pe acel poet clasicizat viu, să permită un dialog natural între generația tânără și acel poet. Și asta m-a interesat, cum reacționează generația mai tânără la acei poeți deja clasicizați pe care noi i-am antologat. Constat cu bucurie că reacția e foarte vie și foarte autentică”, susține Vancu.
 
Deși sunt interesați de literatură și evenimente culturale, tinerii din România și  R.Moldova au nevoie totuși de o ”infrastructură culturală care să favorizeze și mai mult acest consum”, continuă la RFI, scriitorul român.”Jumătate din județele României nu au o librărie serioasă, nu au infrastructura minimală și atunci este o formă de ipocrizie să-i acuzăm pe tineri că nu citesc, dacă noi nu le creăm această infrastructură. Dimpotrivă, peste tot unde au fost create librării, centre de evenimente culturale, tinerii au fost prezenți, au o foame de cultură extraordinară”.
 
Aflu că pentru prima dată la Zilele Literaturii Române participă scriitoarea Eli Bădică de la București. ”Este minunat ceea ce se întâmplă în aceste zile pentru că așa putem să ajungem către public și să venim în întâmpinarea promovării lecturii. Evenimentele de până acum au fost foarte interesante, pline de discuții vii și tot felul de dezbateri. Avem nevoie de astfel de evenimente din ce în ce mai mult”.
 
La ediția din acest an mai participă scriitorii Dan Coman, Alex Cosmescu, Ana Donțu, Paula Erizanu, Vasile Ernu, Iulian Fruntașu, Florin Lăzărescu, Alexandru Matei, Alina Purcaru, Maria Șleahtițchi, Tatiana Țîbuleac, Lucia Țurcanu.
 
Zilele Literaturii Române vin cu scriitori foarte buni și foarte importanți și o astfel de ediție capătă o nouă abordare, alta decât cea a festivalurilor desfășurate în Moldova, ne asigură Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, co-organizatorul ediției din acest an.”Festivalurile care se organizează în R.Moldova au mai degrabă o trendă pășunistă. Noi încercăm să venim cu altfel de scriitori, cu un altfel de discurs în care să vorbim că literatura română este mult mai mare, mult mai bogată și să încercăm să privim nu în trecutul glorios, dar și în viitor. Să aducem scriitorii buni astăzi care vor fi scriitorii canonici de mâine ai literaturii române. Aceste Zile ale Literaturii Române îmi inspiră optimismul că anume cartea românească va avea cititori și mâine”, afirmă directorul Editurii Cartier.
 
L-am întrebat pe Gheorghe Erizanu în ce măsură este prezentă cartea românească pe piața din R.Moldova.”Dacă ar fi să comparăm situația cu anii 2008-2009, spre exemplu, acum librăriile Cartier au aproape 98 la sută cărți în limba română și aici vorbim de cărți ale editurilor din R.Moldova și din România. În alte librării putem spune că avem cam 70 la sută carte românească. Până în 2010 raportul era invers, în unele rețele de librării 30 la sută era carte românească și 70 la sută – limba rusă. Acum raportul este practic inversat. Este bine”, conchide Gheorghe Erizanu.

Ascultă reportajul realizat de Valeria Vițu cu ocazia Zilelor Literaturii Române în R. Moldova
712