Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Oameni şi case – Craiova (III)

Ediție specială a emisiunii Zebra, parte a proiectului "Oameni și case", co-finanţat de AFCN, în direct de la Universitatea din Craiova. În a doua parte a transmisiei Mihaela Dedeoglu îi are ca invitați pe Lect.univ.dr. Carmen Banța - profesor în cadrul Facultății de Litere din Craiova și Prof. Dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreilor din Craiova.

 

 

Nicolae Panea:. În perioada Primului Război Mondial in clădirea care astăzi adăpostește Universitatea din Craiova a fost comandament german. Clădirea fusese de curând dată în folosință. Nu data nici măcar de un deceniu.
Ar trebui spus că, din punct de vedere arhitectural orașul este un amestec între diligența arhitecților și constructorilor italieni și imaginația arhitecților și desenatorilor francezi. În Craiova sunt foarte multe clădiri Belle epoque de o valoare remarcabilă. În perioada premergătoare și cea imediat de după Primul Război Mondial, Craiova mai era numită orașul celor o mie de palate. Este recunoscut drept orașul banilor, dar acest nume este mai puțin cunoscut, poate iubit doar de către craioveni, cu o deosebită mândrie. O bună parte din aceste case au fost construite de arhitecți francezi și italieni. 
Trebuie să recunoaștem un lucru: Primul Război Mondial a schimbat într-un fel soarta orașului. Până la unire, Craiova era un mare oraș de margine, avantajat de această poziționare, care făcea legătura între Balcani și centrul Europei. O bună parte a acestei legături a fost concretizată în acest supra nume de oraș al banilor. Legăturile comerciale aduceau bani și îmbogățeau negustorimea locului. După unire, Craiova a devenit un oraș într-o țară unită. A trebuit să se regândească. 
În perioada interbelică negustoriile s-au făcut altfel, construcțiile s-au făcut altfel. Relațiile pe care le-a avut Craiova imediat după Primul Război Mondial s-au orientat mai accentuat spre Franța. Înainte, dacă vă uitați cu multă atenție, puteți să vedeți iluminism turcesc în arhitectura noastră, eclectism, baroc târziu, chiar transilvan. Iar, imediat după Primul Război Mondial, a explodat acest Belle epoque atât de specific arhitecturii craiovene. 

868