Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine și cât contribuie la creșterea economiei românești

pib-economie1.jpg

Datele despre PIB pentru anul 2016 arată structura economiei românești. Printre câștigători, industria de tehnologia informației și comertul capacitat de consum.

Datele statistice referitoare la produsul intern brut pe anul trecut pot fi plicticoase, dar ele relevă câteva lucruri importante despre cum funcționează economia românească. Cifrele de PIB ale anului 2016 răspund la câteva întrebări. Și anume: care este contribuția fiecărei ramuri în economie? Ce activități au avut o contribuție importantă la creșterea economică? Răspunsurile la întrebări sunt importante pentru că ele arată modul de funcționare a economiei românești și, mai mult, punctele forte și cele slabe ale economiei.

Vestea cea mai bună este consolidarea sectorului de tehnologia informației. Astfel, domeniul IT a avut o creștere semnificativă a volumului de activitate, cu aproximativ 14%. Vestea este bună pentru că domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este unul cu valoare adăugată mare, care folosește tehnologiile viitorului și care oferă angajaților salarii peste media pe economie. Chiar dacă în domeniu sunt incluse și așa-numitele call-center, zona cu valoare adăugată redusă, consolidarea domeniului de tehnologia informației este un câștig pentru viitor pentru economia românească.

Vestea șocantă este că investițiile nu au avut nicio contribuție la creșterea economică. Pentru a fi clar, nu se pune problema că investițiile nu au avut un aport în produsul intern brut, ci despre contribuția investițiilor la creșterea economică. Este vorba atât de investițiile publice, cât și de cele private care anul trecut au scăzut.

Vestea normală este aceea că industria, fără să strălucească, are în continuare o pondere semnificativă în economia românească, respectiv 23%. A fost un an de stagnare pentru industrie, care a înregistrat un plus al volumului de activitate de numai 1,7%, dar industria rămâne sectorul cu cea mai mare pondere în PIB. Pentru cei care continuă să afirme că România nu mai are industrie, cifrele vin să infirme încă o dată această idee. Problema este: ce fel de industrie are România. Iar aici răspunsul este simplu: o industrie care cu puține excepții se bazează pe produse cu valoare adăugată mică, o industrie a lemnului, a prelucrării semifabricatelor aduse din import care nu poate oferi performanțe deosebite economiei. Cum se poate schimba această situație este o discuție mai complicată.

Vestea mai puțin bună este că ramura comerțului internațional are o contribuție negativă la creșterea economică. Acest lucru se întâmplă din cauza deficitului comercial care anul trecut a crescut. Creșterea importurilor, cu 9,3%, într-un ritm mai mare decât exporturile, care au crescut cu 7,6%, a dus la contribuția negativă a exportului net în creșterea economică. Situația este deja simptomatică pentru economia românească, doar anii de criză accentuată domolind deficitul de cont curent și cel de balanță comercială.

Datele statistice ne aduc și o confirmare și anume accea că sectorul comerțului, transportul și depozitarea, dar și turismul au avut cea mai mare contribuție la creșterea economică, de 1,8% din cele 4,8 procente ale creșterii de anul trecut.

Mai trebuie remarcat faptul că agricultura plutește în continuare în anonimat. Contribuția la formarea PIB este de numai 3.9%, deja destul de mult sub tehnologia informației și foarte aproape de sectoare precum intermedierile financiare și asigurările sau cea activități de spectacole culturale și recreative plus reparații de uz casnic. Este un pic ironic să constați că agricultura românească, de la care așteptările sunt atât de mari, a ajuns sub industria timpului liber, care nici ea nu are o dezvoltare fulminantă în România.

În concluzie, datele produsului intern brut arată ca o radiografie a economiei românești. Ne place sau nu, este o altă poveste. Realitatea crudă este însă aceea că România are în continuare toate datele unei economii de costuri reduse.

1551