Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Studiu UNICEF - OECD: fețele complicate ale învățământului românesc

adult-1850177_960_720.jpg

Studiu UNICEF - OECD: fețele complicate ale învățământului românesc
Image source: 
pixabay.com

UNICEF și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au realizat, cu sprijinul Ministerului Educației, un studiu care analizează învățământul românesc. De ani de zile, discutăm despre calitatea învățământului românesc, despre legătura lui cu economia și mai ales despre faptul că economia și societatea, în general, nu pot face progrese fără un învățământ de calitate. De aceea, o analiză privind starea învățământului românesc, realizată de două instituții internaționale de prestigiu, este binevenită.

Studiul pleacă de la situația actuală și anume o cincime din elevi renunță la școală înainte de a absolvi învățământul liceal. În același timp, analiza constată că unii elevi au șansa de a excela, iar alții nu stăpânesc competențele de bază. Este, așadar, o diferență mare între „produsul” școlii românești: elevi cu rezultate foarte bune la concursurile de profil internaționale, dar și analfabeți funcționali.

Raportul își propune să analizeze procesele de evaluare ale elevilor, a personalului didactic și a școlilor. Tema este extrem de importantă, într-un context în care nimeni din administrație nu mai vorbește de evaluarea instituțiilor publice, în cazul de față al sistemului educațional, ci doar de salarii, sporuri și prime cât mai mari.

În ceea ce privește evaluarea elevilor se ajunge la concluzia clasică: este nevoie de investiții susținute și dezvoltarea unor teste moderne. Dar raportul UNICEF - OECD prezintă și o serie de măsuri concrete. Dincolo de propunerile strict tehnice, raportul arată că este nevoie de standarde educaționale și de clarificarea instituției care își asumă responsabilitatea.

La capitolul evaluarea personalului didactic se menționează că profesorii sunt supuși de-a lungul carierei unui număr mare de evaluări și că sistemul ar putea fi mai eficient. Există și o serie de șapte recomandări care vizează îmbunătățirea sistemului de evaluare al profesorilor și care în esență vizează o întărire a politicii naționale în domeniu și a instituțiilor specializate.

În fine, în ultimii zece ani, România a creat un sistem modern de evaluare a unităților de învaățământ ce implică un evaluator extern independent și o autoevaluare realizată de școală. Cu toate acestea, există prea puțin sprijin pentru îmbunătățirea sistemului.

Ca o concluzie, nu trebuie decât să sperăm că acest studiu nu va avea soarta altor rapoarte din diverse alte domenii: să fie uitat într-un sertar din minister.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra evoluției sistemului educațional din România am făcut apel și la rezultatele studiului PISA realizat de OECD, doar de OECD, și prezentat la sfârșitul anului tecut. Trebuie spus că evalurea PISA reprezintă un program pentru evaluarea internațională a elevilor. Studiul se realizează pe un eșantion de elevi cu vârste între 15 și 16 ani din diferite țări în trei domenii: citirea textelor, matematică și știinte. Desigur, la capitolul citire, nu se măsoară fluența lecturii, ci în ce măsură elevii sunt capabili să înțeleagă și să transmită textele citite. 

Testele PISA sunt realizate din trei în trei ani, cea mai recentă cercetare fiind raportată la anul 2015 și a fost publicată la sfârșitul anului trecut. În anul 2012, de exemplu, în testele PISA au fost incluse 65 de state, față de 34 de state în urmă cu șase ani, studiul incluzând și state care nu fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică. 

În esență, România, conform evaluării PISA, și-a îmbunătățit performanțele în educație față de anul 2006, dar se află în regres în comparație cu anul 2012. Clasamentul e dominat de Singapore, țară urmată de Japonia, Estonia, Finlanda și Canada. Trebuie menționat că Finlanda, stat care a condus clasamentele o bună perioadă de timp se află în pierdere de viteză. România este întrecută de toate statele europene incluse în studiu cu excepția Republicii Moldova. Chair dacă nu este perfectă, evaluarea PISA oferă posibilitatea sistemului de educație să vadă unde se plasează în lume. Și, în același timp, oferă posibilitatea mediului de afaceri, investitorilor prezenți sau viitori să înțeleagă ce forță de muncă vor putea angaja, în următorii ani, în companiile pe care le conduc.

2109