Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Transportatori: Scumpirea carburanților e mai mare decât spune Guvernul

autostrada.jpg

Image source: 
Wikimedia

Prețul combustibililor va crește de la 1 octombrie cu 32 de bani pe litru. Anunțul a venit miercuri de la Guvern. La scurt timp, transportatorii au criticat vehement măsura amenințând cu proteste în toată țara de la 1 octombrie. Într-un interviu acordat RFI, președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, atrage atenția că scumpirea reală a carburanților va fi de aproximativ 40 de bani pe litru după adăugarea TVA-ului. ”Creșterea de preț va fi puternic resimțită de transportatori, dar și de proprietarii de autoturisme mici”, spune Augustin Hagiu, care reclamă lipsa de comunicare a Guvernului și pasivitatea Executivul în lupta cu transportul ilegal de mărfuri și persoane.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anunţat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că supraacciza la carburanţi va fi introdusă în două etape, respectiv de la 15 septembrie şi 1 octombrie şi va genera o majorare de câte 0,16 lei/litru pentru toate tipurile de carburanţi, precizând că vrea astfel să evite „un şoc" pe piaţă.

„Am făcut o analiză, ele vor creşte după cum ştiţi. Termene pe care le-am stabilit sunt 15 septembrie, dată la care va fi o creştere cu 0,16 lei/litru pentru toate cele trei categorii de combustibili - benzină cu plumb, fără plumb şi motorină şi data de 1 octombrie va fi dată cu care va creşte cu încă 0,16 lei/litru pentru aceleaşi trei categorii”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Ionuţ Mişa a precizat că această măsură se produce în etape „pentru a nu crea un şoc la nivelul consumului care poate genera creşteri de preţ, automat scăderi de consum şi poate afecta bugetul de stat”.

Anunțul a provocat reacția rapidă a transportatorilor, care amenință cu proteste de la 1 octombrie, dacă Guvernul nu renunță la acciză.

Interviul acordat RFI de președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu:

Augustin Hagiu: În primul rând, trebuie să vorbim de faptul că vor fi 32 de bani fără TVA. La aceste două creșteri de 16 și 16 se adaugă și TVA-ul.

Reporter: Așadar, la prețul la pompă vor fi 32 de bani plus TVA-ul?

A.H: TVA-ul aferent, evident. Despre asta discutăm.

Rep: Este o valoare finală undeva aproape de 40 de bani?

A.H: Da. Bănuiesc că pe aici sunt lucrurile setate. Una peste alta, discutăm despre ceea ce ne oferă de ani de zile țara noastră în ceea ce privește mediul de afaceri și consumatorul de rând, în cazul de față cetățeanul. Este grav că nu s-a dialogat cu noi. Nu am avut șansa să prezentăm Guvernului alternative reale de încasare a unor bani la bugetul de stat. Iată că ne trezim din nou în situația de anul trecut, după ce am trecut peste momentul 1 ianuarie 2017, pe care îl așteptam foarte mulți și foarte mult, atunci când supra acciza a fost scoasă. Nici în momentul de față procentul ce trebuia returnat la nivel de supra acciză de pe piața de transport nu a fost returnat. Statul are încă datorii față de operatorii de transport. Suntem mai puțin competitivi. Cei care pot alimenta în extern se vor muta din nou cu alimentări în afara țării. Cei care sunt în România piață captivă vor suferi pe toate planurile, investiții mai mici, siguranță rutieră mai puțină, resursă umană plătită mai prost. Oricum, aceasta migrează în Europa. Suntem într-un context extrem de dificil și suntem foarte dezamăgiți. Din toți plămânii, să cerem în Piața Victoriei, dacă altfel, prin dialog, nu se poate, returnarea accizei după modelul celor 12 state europene. Sunt modele simple. Transportul terestru, feroviar și rutier primește suportul din partea țărilor respective prin returnarea unui procent semnificativ de acciză.

Rep: Așadar, pregătiți deja proteste?

A.H: Sunt presiuni enorme la nivel patronal, cel puțin la nivelul Federației Operatorilor de Transport, pe care o conduc, pentru a demara ample acțiuni de protest de la 1 octombrie după modelul RCA din septembrie 2016, în fața Guvernului și în toată țara. Nu avem cum să evităm acest lucru. Este obligația noastră morală și de reprezentare a intereselor breslei să o facem. Nu avem altă șansă. Cel târziu la 1 octombrie ne vom afla în Piața Victoriei.

Rep: Acea acciză de 7 euro cenți, a cărei valoare este undeva la aproximativ acești 32 de bani despre care se vorbește acum, a fost în vigoare după care a fost scoasă. Acum este introdusă sub altă formă, prin aceste două tranșe de 16 bani. Cum apreciați scoaterea, apoi introducerea acestei accize?

A.H: Justificarea colectării supraaccizei a avut ca suport nevoia de infrastructură. Am văzut clar ce s-a făcut la nivel de infrastructură, din 2015, de la începutul acestei încasări de supra acciză. Aproape nimic. Mai mult s-a deteriorat și infrastructura existentă. Bătaie de joc. Nu avem nicio garanție și nimeni nu își asumă responsabilitatea asupra banilor tocați pe orice altceva mai puțin ca investiții acolo unde este nevoia cea mai mare, anume la infrastructură rutieră.

Rep: Domnule Augustin Hagiu, pe termen mediu și lung, cum se va resimți la pompă introducerea acestei supra accize?

A.H: La pompă se resimte direct. Plătim mai mult. Suportăm mai mult.

Rep: Acest preț de aproximativ 40 de bani pe litru despre care vorbeam?

A.H: La un plin de carburant pentru un camion discutăm de 450 ron în plus. La 10 tone discutăm despre 1.000 de euro. Aici ne ducem în ceea ce privește motorina.

Rep: Iar la un autoturism mic?

A.H: Depinde de numărul de kilometri pe care îi parcurge.

Rep: La un plin de combustibil cam care ar fi calculul?

A.H: Este vorba despre 30 – 35 sau până la 40 de lei în plus. Depinde de capacitatea rezervorului.

Rep: În lunile care vor urma, această creștere poate influența prețul? Poate să crească mai mult? Poate să scadă consumul de combustibil cu consecințe asupra prețului la pompă? Care este mecanismul?

A.H: Consumul de carburant va scădea, așa cum s-a întâmplat și o dată cu introducerea supra accizei în 2015 pentru că piața de transport care nu este captivă consumului pe național migrează în afara țării, acolo unde recuperează și acciză și TVA. Nu înțeleg de ce soluțiile concrete prezentate de noi, prin care puteau să aducă bani la bugetul de stat, nu sunt abordate în mod serios, astfel încât să aducem bani la bugetul de stat.

Rep: Care ar fi aceste surse alternative despre care vorbiți și pe care le-ați prezentat Guvernului și nu au fost luate în seamă?

A.H: Este foarte simplu să constatați că pe toate granițele țării, zilnic, zeci de autovehicule de transport nelicențiate, sub 8+1 și sub 3,5 tone, care mai trag și niște remorci după ele, eventual înmatriculate în Anglia, cu volanul pe dreapta, desfășoară activități de transport ilicit de marfă și de pasageri în toată Europa, având ca posesori de vehicule cetățeni români. Toți banii sunt încasați la negru. Nimic nu ajunge în bugetul statului. Nu se creează niciun loc de muncă. Mai mult decât atât, reprezintă și un pericol pentru siguranța rutieră. Acești șoferi neprofesioniști conduc mii de kilometri fără să se odihnească. Am avut exemple de accidente rutiere pe teritoriul Europei în care au fost implicate astfel de vehicule înmatriculate în România. Am avut în anii trecuți. Am avut și în anul acesta. Practic, sunt mână în mână cu cei din Vamă. Trec ca frunza prin vânt. Nimeni nu îi întreabă de sănătate. Fac transport de legume fructe pe relațiile către Orient, Turcia, Grecia. Fac trafic de pasageri pe granițele de vest. Fac trafic de tot felul de mărfuri pentru care nu se plătesc niciun fel de taxe și impozite. Totul este la negru și mână în mână cu poliția de frontieră, cu angajații vămilor, cu cei de la CNADNR, care nu cântăresc aceste vehicule. Neavând licență, toate instituțiile statului spun că nu au ce să le facă. Practic sunt invizibili, dar creează o gaură uriașă la bugetul de stat și o uriașă concurență neloială afacerilor de transport, care încearcă să se mențină, să supraviețuiască, să plătească taxe și impozite și să ofere locuri de muncă.

Președintele Federației Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, despre supraacciză
454