Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce a omis să spună premierul României

tudose.jpg

Premierul Mihai Tudose a afirmat, luni, în plenul Camerei Deputaților, că de fiecare dată când PSD a fost la guvernare a adus "bunăstare și o economie solidă".
Image source: 
site-ul Guvernului României

Premierul Mihai Tudose, invitat ieri în Parlament, a făcut o prezentare succintă a stării economiei românești. Cum era de așteptat, premierul s-a concentrat asupra datelor strict pozitive și a ignorat complet evoluțiile îngrijorătoare ale economiei. Astfel, premierul a trecut în revistă creșterea salariului mediu net (15%), creșterea pensiei medii (15%), creșterea producției industriale (8%), creșterea productivității muncii (4,6%), precum și creșterea încrederii în economia românească.

Peste toate, premierul Tudose a scos în evidență creșterea economică pe primul semestru al anului, respectiv, 5,8%. Problema este că ritmul înalt de creștere economică a adus și o serie de evoluții mai puțin favorabile. Este vorba despre creșterea, pe primele șase luni ale anului acesta, a deficitului balanței comerciale cu 1,35 miliarde euro, față de aceeași perioadă a anului trecut.
 
De asemenea, deficitul de cont curent al balanței de plăți a crescut cu 800 milioane de euro, atingând nivelul de 2,7 miliarde euro. Este clar că inflamarea deficitelor se datorează creșterii accentuate a consumului. În esență, creșterea deficitelor “gemene” (cum sunt numite) are o cauză mai profundă: structura economiei românești este extrem de sensibilă la importuri. Cu cât consumul intern crește, cu atât importurile explodează. O abordare responsabilă a creșterii economice ar fi aceea a realizării unui plan care să schimbe structura economiei, în sensul încurajării investițiilor cu valoare adăugată mare. 
 
În ceea ce privește deficitul bugetar, premierul Tudose afișează o siguranță imperturbabilă. El spune că pe primele șapte luni deficitul este de numai 0,63% din PIB, foarte mic în comparație cu ținta anuală de 2,95% din PIB. Este adevărat, numai că dacă privim în comparație cu anul trecut, deficitul este mai mare cu 3,4 miliarde lei și de trei ori mai mare în valoare procentuală. Ceea ce arată dualitatea în care pot fi privite evoluțiile economice.
 
Și încă un exemplu: premierul afirmă că veniturile bugetare au crescut, în primele șapte luni ale anului, cu 9%. Adevărat. Numai că pentru a se încadra în cheltuielile înscrise în buget, veniturile bugetare ar fi trebuit să aibă un avans de 14%, nu de 9%.
 
De asemenea, anul acesta, datoria publică a crescut. Cea externă cu 1,8 miliarde euro, până la 94 miliarde euro, iar cea a administrației publice cu 15 miliarde lei, până la 300 miliarde lei. Ceea ce ne arată că există o tendință a creșterii datoriei publice, chiar dacă ea se află la un nivel rezonabil față de standardele de la Maastricht și chiar în comparație cu unele state europene.
 
Mult prea optimist este însă premierul Tudose la capitolele fonduri europene și investiții. Aici, oricum am învârti cifrele, ele sunt absolut relevante. Anul acesta, investițiile publice sunt cu 17% mai mici decât anul trecut. Dacă adăugăm și banii europeni absorbiți, rezultatele sunt și mai descurajatoare, respectiv, adunate, sumele din investiții și cele din fonduri europene sunt la jumătate față de anul trecut. Pentru acuratețea analizei trebuie spus că anul trecut au fost absorbiți bani din exercițiul financiar anterior, aflat la final.
 
Dar, afirmația premierului Tudose din Parlament, conform căreia guvernul va atrage anul acesta fonduri europene în valoare de 5,2 miliarde de euro, este mult prea optimistă. Chiar dacă, subvențiile agricole plătite mai îndulcesc cifrele bugetare de la capitolul fonduri europene. Realitatea este că din cei 21 miliarde de euro aflați la dispoziția României, în afara fondurilor agricole, au fost cheltuiți doar 120 milioane euro.
 
Și chiar dacă premierul vorbește laudativ despre programul Start-up Nation, ieri, reprezentanții IMM-urilor au declarat că programul este într-o situație neclară, în sensul că nu există bani în buget pentru finanțarea sa, iar selectarea firmelor în program nu s-a încheiat nici până astăzi.
 
În fine, un sondaj al CNIPMMR arată că 97% din întreprinzătorii mici și mijlocii cred că introducerea măsurii de plată a TVA defalcat va avea efecte negative asupra companiilor lor. Dar, în ciuda acestor opinii, guvernul a decis aplicarea noului mod de plată a TVA. Ceea ce era de demonstrat. 

621