Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prognoze, prognoze... Vine „epoca de aur” a economiei românești

event-2676609_960_720.png

Image source: 
pixabay.com

6; 6,3; 6,2; 6 și 6. Acestea erau prognozele de creștere economică pentru perioada 2009-2013. Prognoza era publicată la sfârșitul anului 2008. În Statele Unite, pe 15 septembrie 2008, Lehman Brothers intră în faliment, iar până pe 10 octombrie 2008 indicele Dow Jones scăzuse cu 25%. Pe fondul evident al declanșării crizei financiare în Statele Unite ale Americii, Comisia de Prognoză din România semna un document în care se spunea că economia va crește cu peste 6% în următorii cinci ani. În plus, salariul mediu brut urma să ajungă, în anul 2013, la 800 de euro.

Desigur, explicații valabile se pot găsi. Astfel, se poate spune că prognoza lucrează cu modele, evoluții și cercetări care se întind pe parcursul unor perioade lungi de timp. De asemenea, se poate găsi scuza că evoluția crizei mondiale a fost atât de rapidă și de imprevizibilă încât cu greu putea fi anticipată sau prognozată. Cu toate acestea, prognoza din octombrie 2008 a rămas în memoria specialiștilor.
 
Desigur, situația s-a schimbat acum, după nouă ani, în sensul că prognozele naționale nu pot fi puse la îndoială. Recent, Comisia de Prognoză a făcut publică proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2017-2021, într-o variantă preliminară. Cifrele sunt grăitoare și foarte optimiste. Cel mai bun exemplu în acest sens este că, pentru următorii patru ani, creșterea economică va fi de cel puțin 5% pe an.
 
În afară de creșterea economică, prognozele arată din păcate, că modelul economic nu se va modifica substanțial în următorii ani. Vom avea o creștere solidă, dar care se va baza tot pe consum, care va avea cifre de creștere de peste 5%, și care va conduce în continuare la o mărire substanțială a deficitului comercial: de la 12 miliarde euro, anul acesta, la 19 miliarde euro, în anul 2021. Surpinzătoare este și prognoza privind investițiile publice, care vor avea o dinamică pozitivă, cu un vârf în 2020, dar la acest capitol dezamăgirile au fost foarte mari în ultimii ani.
 
Alți doi indicatori sunt foarte optimiști. Leul se va întări, 4,52 lei pentru un euro, în anul 2020 și 4,50 lei pentru un euro, în anul 2021. Cifre care contravin cu estimările pe care le fac băncile și care văd o devalorizare relativ accentuată a leului. Apoi, salariul mediu brut ar trebui să ajungă peste patru ani, exact ca în programul de guvernare, la aproximativ 1.000 euro.
 
În fine, structura economiei românești nu se va schimbă substanțial. Ca și astăzi, agricultura va rămâne cu un rol minor în structura economiei și în ceea ce privește contribuția la creșterea economică, iar sectorul serviciilor se va întări. Cifrele de prognoză ne arată o economie aflată într-un status-quo, care crește pe o serie de elemente conservatoare și în care nu se schimbă modelul economic de creștere.
 
Desigur, nu este la îndemână să combați cifrele de prognoză. Mecanismele și modelele de calcul sofisticate pot fi făcute exclusiv de Comisia Națională. De asemenea, nimeni nu contestă metodele de calcul utilizate. Dar, prognozele superoptimiste vin din nou pe fondul unor temeri privind apariția unei crize la nivel mondial. Evident, că toată lumea s-a săturat și nimeni nu mai ia în seamă profețiile care prevestesc apariția unei crize economice. Dar, dincolo de exagerări există și luări de poziție echilibrate. Recent, într-o emisiune la RFI, Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari Bancari, dădea exemplul unor indicatori ai economiei americane care transmit mesaje că actualul ciclu de creștere se va schimba. Este vorba despre indicele pieței imobiliare sau evoluția pieței de capital. Nu vorbim de o nouă criză, ci de o schimbare a evoluției de creștere.
 
În concluzie, există analize și opinii care arată că în economiile dezvoltate creșterea s-ar putea tempera sau chiar se va transforma în scădere. Nu știu în ce măsură analizele mai puțin optimiste privind evoluția unor economii importante pot fi luate în calcul de modelele sofisticate de prognoză folosite de Comisia Națională din România. Ceea ce știm este că indicatorii prognozați, extrem de optimiști, par foarte departe de economia reală din România.

274