Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pericolele din spatele „creditelor rapide”

ifn.png

Pericolele din spatele „creditelor rapide”
Image source: 
pixabay.com

Dacă dați o simplă căutare pe google în care scrieți „credit rapid” veți găsi câteva variante în aparență convenabile. Astfel, potențialii clienți sunt invitați să ia un credit în condiții așa-zis avantajoase. Adică, împrumutul se poate accesa destul de simplu, doar cu un buletin, cu o dovadă a veniturilor (adică, adeverință de salariu sau talonul de pensie), un număr de telefon și eventual o adresă de mail. Ce lipsește de aici? Evident, garanțiile pe care le cer băncile pentru creditele pe care le acordă. Interesant este că datele BNR arată că aproximativ 700.000 de persoane, adică jumătate din cei care au luat un împrumut, nu au venituri salariale. Poate că sunt, în schimb, pensionari. 

Sumele care se pot împrumută rapid sunt mici, până la 1.400 lei, iar condițiile de rambursare sunt înșelătoare. Adică, în cazul în care consumatorul se află la primul credit luat de la companie, rambursarea la scadență nu presupune costuri suplimentare, adică se plătește sumă împrumutată. Dacă nu se respectă data scadentă, lucrurile se complică, în sensul că vor crește substanțial costurile, dobândă anuală efectivă ajungând la, atenție, 7.000%. 

Sintetic, acesta este modul de lucru al instituțiilor financiare nebancare, IFN, instituții aflate sub supravegherea Băncii Naționale, dar care au o legislație și un mod de funcționare complet diferit de bănci. Rolul IFN-urilor este destul de clar: ele se adresează în majoritatea cazurilor, consumatorilor care își doresc împrumuturi de valoare relativ mică și care nu sunt eligibili pentru un credit bancar. 

În felul acesta, în ultimii ani, IFN-urile au proliferat. La fel se întâmplă în perioadele de creștere economică și de apetit pentru credite: se promovează o serie de produse financiare care în aparentă sunt în favoarea consumatorilor, prin accesul facil la aceste credite, dar care luate la bani mărunți se dovedesc extrem de scumpe pentru debitori. 

Astfel s-a ajuns că IFN-urile să ofere împrumuturi cu dobânzi anuale efective de 8.000% sau chiar 9.000%. Spre comparație, în cazul unui împrumut bancar, în acest moment, o dobândă anuală efectivă de 20% pe an este considerată mare. Faceți așadar, diferență între 20% și 7.000%. 

Acum, BNR s-a hotărât să schimbe modul de funcționare a IFN, iar Florin Georgescu, prim-viceguvernator al băncii centrale, a explicat, în Comisia economică de la Senat, rațiunile schimbării. Prima întrebare este de ce intervine BNR abia acum? Florin Georgescu a afirmat că s-a ajuns la o expansiune a creditelor acordate prin IFN, adică s-a depășit pragul de 10% din totalul împrumuturilor din economie. Concret, IFN-urile au acordat credite în valoare de aproximativ 26 miliarde lei. Expansiunea a determinat BNR să intervină. 

În ce fel? Bancă Națională a decis ca instituțiile financiare nebancare să își crească nivelul de capital cu două treimi din valoarea creditelor dacă dobânzile depășesc anumite plafoane și în funcție de scadență. Este clar că o astfel de prevedere va schimba piața, în sensul că IFN-urile vor fi în situația, fie de a-și crește capitalul (mișcare nu tocmai simplă), fie de a-și schimba politică de creditare, în sensul scăderii dobânzilor și scadențelor. 

Oficialul BNR a explicat că această intervenție adminstrativă nu este făcută neapărat din dorință protejării clienților (Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor având atribuții în acest sens), ci pentru securitatea sistemului financiar românesc. Concret, mecanismul este următorul: IFN-urile iau împrumuturi din sistemul bancar și oferă mai departe credite. Dacă împrumturile IFN-urilor devin neperformante ele pot afecta și sistemul bancar.
 
Mai bine mai târziu decât niciodată. Intervenția BNR asupra instituțiilor financiare nebancare vine într-un moment de creștere rapidă a creditului de la aceste companii, care încă nu au atins, totuși, nivelul de dinainte de criză. Dar, cum se spune, paza bună trece primejdia rea.

505