Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


„Competența BNR” și „incompetența” guvernului

dobanzi.png

Crește sau scade? Aceasta este întrebarea în ceea ce privește ROBOR, dobânda interbancară.
Image source: 
pixabay.com

În urmă cu șapte ani, într-un comentariu intitulat „Competența BNR și incompetența guvernului” scriam pe tema raporturilor de putere dintre Guvern și Banca Națională. Reiau o parte din acel material de presă fără să fiu surprins că situația este valabilă și astăzi. Iată, așadar, câteva idei scrise în iunie 2010: „Nu cred că o colaborare între Guvern și BNR trebuie să se transforme într-o “încălecare” a unei instituții de către alta. Așa cum BNR ține la independența sa decizională și de competență, pe care le-a câștigat cu eforturi mari, la fel de nocivă este și situația în care deciziile guvernului sunt luate sub influența absolută a BNR.

Motivul este simplu. Cele două instituții gestionează “lumi diferite”, cu mijloace și instrumente diferite și, mai ales, cu efecte diferite asupra organismului economic și social.
 
Desigur că, spre exemplu, decizia BNR de a interveni în favoarea apărării unui anumit nivel al cursului de schimb leu-euro are influențe majore asupra actorilor economici, fie că ei sunt companii exportatoare sau simpli plătitori ai ratelor la un împrumut contractat în monedă europeană.
 
Competențele celor două instituții sunt total distincte. Mijloacele BNR, și chiar modul de înțelegere a economiei, sunt cu totul altele decât cele ale guvernului. BNR se uită la cifre și operează cu programe monetariste.
 
Vocația socială sau cea antreprenorială lipsesc cu desăvârșire din deciziile BNR și este firesc să fie așa, pentru că banca centrală privește spre echilibrele macroeconomice și foarte puțin către măsurile de relansare a economiei.
 
Este adevărat că, de-a lungul timpului, BNR și-a creat imaginea unei instituții solide în care lucrează specialiști competenți. Astfel, s-a ajuns să se contrapună “competenta” BNR cu “incompetenta” tradițională a guvernului României. Dar a încerca să gestionezi economia românească din “turnul de fildeș” de la BNR este la fel de periculos cu modul “incompetent” în care conduce guvernul”.
 
Acest text a fost scris în urmă cu șapte ani. Analiza este valabilă și în aceste zile, în care abundă comentariile cu privire la presiunile mai mult sau mai puțin publice făcute de Guvern asupra BNR legate de creșterea dobânzii interbancare ROBOR.
 
Explicația logică a creșterii dobânzilor este transformarea, aproape peste noapte, a supralichidității din piață în lipsă de lichiditate. Cum a fost posibil acest lucru? Aceasta este întrebarea fundamentală la care avem doar răspunsuri parțiale. Astfel, s-a spus că o parte din banii din bănci au plecat în contul dividendelor plătite de companiile cu capital de stat către buget. În al doilea rând, este clar că BNR a intervenit pe piață în luna septembrie în apărarea leului. În sensul că a vândut euro și a atras lei. Acest lucru este vizibil și din cifrele privind rezerva internațională a BNR care arată o scădere cu aproape 1,6 miliarde de euro în luna septembrie față de luna august. Iată, încă un motiv pentru scăderea lichidității pe piață.
 
O a treia cauză este legată de ieșirile de capital din România, fie din sistemul bancar, fie de la companii.
 
Dar situația lichidității pe piața bancară este mai complicată decât am putea crede. Cea mai bună dovadă în acest sens este aceea că ieri BNR a intervenit pe piața monetară, livrând în sistem aproximativ 9 miliarde de lei, o sumă care nu este de neglijat. Și, de asemenea, nu trebuie neglijat nici faptul că BNR a ținut să precizeze public acest lucru, ceea ce echivalează cu o „arătare a mușchilor”. În plus, guvernatorul BNR a ținut să ofere și o progmoză legată de ROBOR, spunând că indicatorul nu va mai crește, ci chiar va coborî.
 
Ceea ce ne arată că filmul colaborării BNR-guvern este cu „happy-end”. Banca centrală calmează piața și, implicit, creșterea dobânzilor și a monedei euro, iar guvernul, probabil, va limita crtiticile la adresa politicii Băncii Naționale.

178