Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât de „supraîncălzită” este economia României

euro.jpg

Cât de „supraîncălzită” este economia României
Image source: 
pixabay.com

Economia românească este dependentă de cea europeană: importurile și exporturile se fac în proporție de 80% cu țările europene. Mai mult, marii exportatori români sunt într-o proporție covârșitoare companii europene. Companiile românești cu capital străin sunt plasate pe lanțul de valoare și nu totdeauna în cea mai bună poziție. În sensul că în cele mai multe cazuri, companiile cu capital străin au departamentele de cercetare-dezvoltare, verigă unde se produce valoarea adăugată, localizate în Europa de Vest. În România, multe companii prelucrează materii prime și semifabricate pe care le transmit mai departe la export.

În aceste condiții, evoluția economică a Uniunii Europene și în special a zonei euro este esențială pentru economia românească. Este atât de importantă, încât aproape că indiferent de cât de multe probleme pot apărea în economia locală ele pot fi salvate de evoluția economiei europene. Desigur, până la un punct. De aceea, o serie de indicatori europeni ne pot oferi o imagine asupra felului în care va funcționa economia românească.

Cel mai sintetic, desigur, este cel privind creșterea economică. Recent, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat o prognoză privind creșterea pentru următorii doi ani. Raportul constată că marile economii se află într-un moment bun, în sensul că ne aflăm în perioada unei creșteri sincrone a economiilor.

Dar analiza nu uită să treacă în revistă și riscurile care apasă asupra economiei globale. Este vorba despre faptul că investițiile și comerțul sunt încă la un nivel scăzut pentru a oferi o creștere sustenabilă. În același timp, piața muncii este tensionată, în sensul că salariile cresc, în special în economiile emergente.

Prognozele arată că economia globală va crește cu 3,5%, anul viitor, și cu 3,7%, în anul 2018. Dar România este interesată, în special, de evoluțiile zonei euro pentru că spre acest spațiu se îndreaptă majoritatea tranzacțiilor comerciale. Iar zona euro va crește, dar nu solid: 2,1%, anul viitor, și 1,9%, în 2018. Încetinirea creșterii este unul din motivele care îi fac pe analiștii economici să nu fie foarte entuziaști. Cifrele mari de creștere vin de la economiile emergente: China, Rusia (care își revine după recesiune), Brazilia sau India sunt motoarele principale. Dar fără mare folos pentru economia românească, pentru că puține companii au relații comerciale directe cu aceste economii.

Doar, indirect, prin companii europene, prezente în România, există legături comerciale în întreaga economie globală. Recent, statistica europeană a publicat datele privind contul curent. Uniunea Europeană are un excedent de cont curent de aproximativ 42 miliarde euro, obținut pe baza schimburilor cu Statele Unite (plus 30 miliarde euro) și Elveția (plus 22 miliarde euro). Deficitul de cont curent este major în relația cu China (minus 22 miliarde euro) și Rusia (minus 6,6 miliarde euro).

În ceea ce privește volumul vânzărilor în comerț, România este campioana Europei, cu o creștere cu 16% , disproporționat de mare în comparație cu media Uniunii Europene, care este de 2%, și de zona euro unde a avut loc o creștere cu doar 1,2%. Ceea ce arată evoluția complet diferită a economiei românești față de toate celelalte state europene.

În luna august, șomajul este în scădere atât în zona euro, cât și în întreaga Uniune, 9,1%, respectiv 7,6% (în România rata șomajului este 5,1%), iar inflația în zona euro, în septembrie, rămâne stabilă, la nivelul de 1,5%.

În concluzie, evoluția economiei statelor Uniunii Europene este pozitivă. În comparație, însă, cu Europa, economia românească arată semnele clare ale supraîncălzirii. Iar „galopul”rapid al economiei locale poate fi încetinit chiar de ritmul mai lent al economiilor europene.
 

138