Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Semnele de întrebare ale “revoluției fiscale”

office-1209640_960_720.jpg

Semnele de întrebare ale “revoluției fiscale”
Image source: 
pixabay.com

 Guvernul a anunțat un pachet substanțial de noi măsuri fiscale. Mai mult, proiectul de modificare a Codului fiscal a fost citit într-o primă lectură în cadrul guvernului și a fost făcut public. Reprezentanți ai mediului de afaceri au avut, la sfârșitul săptămânii trecute, o întâlnire cu premierul Tudose și tot ce au obținut a fost o amânare a trecerii proiectului de lege prin guvern: în loc de miercuri ar trebui să fie adoptat vinerea viitoare, într-o ședință excepțională. Rămâne de văzut dacă două zile în plus vor aduce vreo schimbare în structura proiectului.

Între timp au apărut și primele reacții și calcule ale specialiștilor. Teodor Blidăruș, președintele Asociației Naționale din Industria de Software, asociație care în componența 135 de companii și aproximativ 19.000 de angajați, a declarat pentru publicația electronică Hotnews.ro că modificările ce se preconizează vor duce la o creștere a fondului de salarii cu 10% pentru a se păstra veniturile nete ale angajaților.
 
În comentariul de la sfârșitul săptămânii trecute am făcut o remarcă grăbită. Spuneam că măsura trecerii la impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri a companiilor care au venituri de sub un milion de euro este una „evident favorabilă”. Afirmația trebuie nuanțată și o analiză intersantă vine de la PwC România Astfel, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică PwC România arată că „aplicarea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri de 1% va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. Practic, firmele care au o rată de profit mai mică de 6,25% raportată la cifra de afaceri, vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Și să nu uităm că în această categorie de companii cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro intră aproximativ 80% din companiile înregistrate în România”. Ceea ce înseamnă că pentru 80% din companii se va aplica o măsură care s-a dorit să fie implementată la începutul anului pentru întreaga economie, și anume impozitarea pe cifra de afaceri. Iată că acum devine realitate pentru mai mult de două treimi din economie.
 
Mai important este că măsura fiscală va dezavantaja o serie de companii. Adică, pentru firmele cu pierderi, pentru cele care își amortizează investiția și pentru companiile cu marje mici de profit va crește sarcina fiscală în comparație cu aplicarea unui impozit pe profit de 16 procente.
 
Care vor fi efectele aplicării acestei măsuri asupra bugetului? La fel ca la începutul anului, atunci când s-a introdus impozitul pe cifra de afaceri pentru companii cu o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro, veniturile bugetare vor scădea. Expunerea de motive din proiectul de modificare a Codului fiscal arată că veniturile bugetare la capitolul impozit pe venit vor fi mai mici, anul viitor, cu 13,7 miliarde lei. O parte din aceste pierderi, respectiv 8,5 miliarde lei, vor fi recuperate din creșterea încasărilor la contribuțiile sociale ca urmare a creșterii salariului minim și schimbărilor operate în modul de plată al contrbuțiilor.
 
Consultanții PwC România mai remarcă și faptul că „România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre ale Uniunii Europene, iar incasările bugetare sunt dependente în mod disproporționat de veniturile din impozite și taxe indirecte – TVA și accize, care sunt până la urmă taxe pe consum și deci puternic pro-ciclice”.
 
La rândul lui și Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a declarat că măsurile fiscale anunțate riscă să bulverseze mediul de afaceri. Totodată, Jianu a remarcat că schimbările sunt introduse în numai două luni, că necesită modificarea a șase milioane de contracte de muncă, iar Comisia Europeană cere României, de câțiva ani, un mecanism de stabilire a salariului minim.
 
În concluzie, este de văzut în ce măsură analizele și observațiile specialiștilor vor mai putea schimba o parte din deciziile Guvernului.

311