Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce pierde și ce câștigă România din supraimpozitarea companiilor multinaționale

calcul.jpg

Ce pierde și ce câștigă România din supraimpozitarea companiilor multinaționale
Image source: 
pixabay.com

Directiva europeană referitoare la transferul profiturilor de companiile multinaționale a fost văzută încă din campania electorală de anul trecut ca o soluție miraculoasă prin care firmele străine vor fi împiedicate să își mute în alte state câștigurile obținute în România. Chiar actualul ministru al finanțelor, pe vremea când lucra la ANAF a înfiorat opinia publică vorbind despre banii pe care companiile multinaționale i-ar fi scos din țară fără să plătească impozite. Anul trecut, în vară, Ionuț Mișa declara că a descoperit un raport al fiscului din anul 2014 care arată că firmele străine au scos din țară fără impozite un miliard de euro. În fine.

După alegeri, directiva împotriva erodării bazei de impozitare și a transferului profitului a fost uitată. Până săptămâna trecută, când guvernul a anunțat că de anul viitor, directiva europeană va fi introdusă în Codul fiscal și se va aplica începând cu anul viitor, anticipat față de data limită impusă de Uniunea Europeană.
 
Foarte bine. Să analizăm, însă, care pot fi efectele în economie. În primul rând, directiva europeană, care va fi preluată în legislația română, este construită pe câțiva piloni: 1) Limitarea deductibilității dobânzii pentru împrumuturile intra-grup; 2) instituirea unui regim fiscal special în cazul transferurilor sau vânzărilor de active în interitorul grupului de companii; 3) reguli antiabuz care au rolul de a combate practicile abuzive în domeniile care nu au fost reglementate prin dispoziții specifice și 4) norme privind societățile străine controlate, care se referă la reatribuirea către fiscul român a veniturilor unei companii străine supusă unui impozit redus în țara de reședință.
 
Sunt destul de tehnice prevederile directivei ce urmează a fi introdusă în legislația română, dar în esență normele își doresc să blocheze operațiunile financiare de planificare fiscală agresivă, adică de a scoate din economia românească profituri fără plata impozitului cuvenit. Desigur, o primă întrebare este de ce și-ar muta o companie profiturile din România, aici unde impozitul este la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană? Dincolo de acest aspect fiscal, un lucru este cert: implementarea directivei europene va mări costurile de operare ale companiilor străine în România. Mai exact, România avea până acum două atuuri importante în fața investitorilor: cel al unei forțe de muncă ieftine și relativ bine calificată (o virtute care a dispărut în ultimii ani, de când companiile românești și străine se plâng de lipsa forței de muncă și o dată cu creșterea repetată a salariului minim). Al doilea atu era cel al unei impozitări reduse, în special în ceea ce privește capitalul și taxele de consum. Să ne aducem aminte că acum trei ani, când a început procesul de scădere a TVA și a unor impozite, guvernanții de atunci vorbeau despre faptul că Europa se teme de dumpingul fiscal pe care îl face România.
 
Directiva europeană împotriva erodării bazei de impozitare va aduce, o dată cu potențialele efecte benefice, și costuri mai mari pentru investitorii prezenți sau cei care vor dori să vină în România.
 
În aceste condiții, economia românească rămâne cu foarte puține atuuri: traversează o criză a forței de muncă și costurile de operare ale companiilor multinaționale vor crește. În afara acestor avantaje, România nu mai oferă aproape nimic. Infrastructura de transport nu este dezvoltată, infrastructura tehnologică există, dar tehnologizarea administrației este într-o fază incipientă, justiția trece prin reforme care nu se mai termină și funcționează greoi din punctul de vedere al mediului economic, administrația se umflă, costă tot mai mult și nu crește în performanțe, sistemul de educație nu este legat de mediul economic, sistemul de sănătate este departe de standardele europeme, iar dezvoltarea cercetării-dezvoltării nu este susținută.
 
În aceste condiții, există riscul ca investițiile străine, și așa în scădere, să se orienteze către alte economii.

665