Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine se mai aliniază împotriva revoluției fiscale: sindicatele, patronatele și, mai nou, primarii

fiscal1.jpg

Image source: 
pixabay.com

Revoluția fiscală a mai suferit ieri un eșec. Nu este vorba, în primul rând, despre amânarea ședinței de guvern în care ar fi trebuit adoptate modificările fiscale. Ieri, proiectul de Cod fiscal a suferit o amendare extrem de serioasă de la primarii municipiilor. Abia acum, primarii de la putere și din opoziție, au atenționat guvernul că o scădere a impozitului pe venit de la 16% la 10% va avea ca efect o scădere a veniturilor adminstrațiilor locale. Asta da, problemă pentru guvernul Tudose.

La o săptămână de la publicarea proiectului de modificare a Codului fiscal lucrurile sunt mult mai limpezi. Schimbările de fiscalitate au o singură logică și anume aceea de a atenua creșterile salariale cuprinse în legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, adică legea de salarizare unitară.

Practic, trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat are ca efect reducerea creșterilor salariale nete. În acest moment, guvernul este prins într-o plasă de păianjen. Dacă Executivul renunță la reforma fiscală, legea de salarizare unitară va fi atât de costisitoare pentru viitorul buget încât este foarte posibil să devină de neaplicat. Invers, dacă modificările fiscale vor fi adoptate scăderile de venituri bugetare vor fi de cel puțin 5 miliarde lei.

Așadar, guvernul se află în situația de a alege între două rele, dar trebuie să se decidă care este răul cel mai mic. Paradoxal este că salariații bugetari ar fi mai avantajați ca pachetul de schimbări fiscale să nu fie adoptat de guvern. De ce? Pentru că orice amânare a legii de salarizare unitară va avea deznodământul legii din anul 2008 prin care creșteau salariile profesorilor cu 50%. Pe baza acelor prevederi legale, personalul didactic a câștigat în instanță drepturile salariale. Cu alte cuvinte, legea s-a aplicat, este adevărat, în tranșe și cu o întârziere de până la 10 ani.

Nu doar salariații bugetari au o problemă cu modificările Codului fiscal, ci, iată, și primarii. Problema a fost pusă în discuție, imediat după apariția proiectului de Cod fiscal, de către specialiști. Aceștia au sesizat că scăderea impozitului pe venit va duce la scăderea veniturilor administrațiilor locale. Ieri, lucrurile au fost mult mai clare. Primarii marilor orașe din România au arătat că aproximativ 41% din impozitul pe venit colectat în localitate rămâne ca venit la bugetul local. O scădere a cotei impozitului pe venit va reduce cu până la 30% veniturile bugetelor locale. Primarii de mari orașe au spus clar că dacă se aplică reducerea de impozit pe venit va fi nevoie să se crească nivelul de alocare către bugetele locale de la 42% la 70%. Premierul a promis că va opera această compensație, dar, mai mult ca sigur, primarii sunt obișnuiți cu faptele, nu cu promisiunile. Adică, vor cere ca înainte de modificarea Codului fiscal să fie schimbată legea finanțelor publice.

E limpede că guvernul se află în criză de timp. Nu va putea să facă ambele ajustări: și legea finanțelor publice locale și Codul fiscal, miercuri, în aceeași ședință de guvern. Dar, pe de altă parte, cui îi folosește acest hocus-pocus fiscal? Poate doar aplicării legii de salarizare unitară.

Este, însă, de văzut dacă presiunea primarilor împotriva Codului fiscal va fi mai eficientă decât cea a patronatelor sau sindicatelor. Din acest punct de vedere, este încă un mare semn de întrebare dacă proiectul de Cod fiscal va fi adoptat miercuri de guvern.

Între atât de multe și mari tensiuni induse de reforma fiscală, efectele de „rangul doi”, dacă le putem numi în felul acesta, trec în plan secund. Este vorba despre reîntoarcerea la un regim fiscal avantajos pentru microîntreprinderi și persoane fizice autorizate, este vorba despre renunțarea la restricțiile privind veniturile din consultanță și management, este vorba despre ignorarea efectelor directivei europene împotriva practicilor de erodare a bazei de impozitare.

În concluzie, miercuri vom vedea dacă revoluția fiscală va muri înainte de a începe.

221