Din ce în mai multă lume, aici, în Franta, vorbeste despre faptul că €uro e în primejdie.
Unii, mai prăpăstiosi, afirmă chiar că a început să i se cînte prohodul.
Nu-mi place SĂ fac parter din ei. Nu-mi place CĂ fac parte din ei..
Sîmbătă, 27 martie, 2010
Contabilitatea e considerată dacă nu chiar o stiintă, cel putin o practică exactă. Lumea actuală, cu criza ei financiară cu tot, ne arată că lucrurile nu stau tocmai asa.
Desigur, conceptul de deficit bugetar, e un concept contabil. Un concept exact. Dar manipularea lui e o operatiune politică. O operatiune inexactă. Dovadă, cazul Greciei care, manipulînd si răsmanipulînd de o manieră politică si inexactă exactul său deficitul său bugetar, a ajuns la o datorie de 123% din PIB.
Moneda unică europeană, €uro, e în primejdie. Si odată cu ea, întreaga Uniune Europeană. Practica exactă bugetară si contabilă, trebuie să lase locul acum practicii politice, mai putin exacte, poate chiar inexacte de-a dreptul.
Eventuala interventie a FMI, dorită de Germania, ar demonstra faptul că zona €uro nu e tocmai stabilă contabil si financiar si că moneda europeană trebuie sprijinită de dolar. Sau poate chiar înlocuită de acesta. Ori de altă monedă. De pildă de marca germană. Fapt care ar consfinti ceea ce se stie deja, si anume că Germania, datorită unei riguroase politici financiare, fiscale si sociale, a ajuns să respecte regulile contabile impuse de UE si că, în numele acestei reusite, ea le cere partenerilor săi să aleagă : ori să recurgă la aceeasi politică riguroasă si să tină UE « în stare de funcitonare germană », ori să revizuiască esenta monedei europene, poate chiar să desfiinteze această monedă… Caz în care, Germania, regăsindu-si moneda natională de dinainte de aparitia €uro, ar deveni puterea economică europeană cea a mai importantă, ea impunîndu-si în acest caz propria lege, riguoasă – fără a mai trece prin UE…
Ceeace, la ora actuală, seamănă mai mult cu o previziune prăpăstioasă.
- Curat prăpăstioasă.
Sau nu.
Joi, 25 martie, 2010
Din cele 22 de regiuni metropolitane franceze, 21 vor fi conduse de stînga. Una singură., Alsacia va avea un Consiliu de dreapta.
Comentariile de aici, din Frantaa, întorc pe toate fetele urmările noii situatii politice « din teritoriu », cum se spune în România. Se vorbeste si se răsvorbeste despre aliantele pe care sînt nevoiti să. le facă. socialistii cu restul stîngii si cu verzii. Se vorbeste si se răsvorbeste despre criza de încredere înregistrată. în cadrul dreptei. La fel, despre o eventuală. remaniere guvernamentală.. Ca si, în fine , despre reaparitia extremei drepte în peisajul politic francez, o reaparitie pe care nimeni nu prea stie pe seama cui să.o pună..
Nu se vorbeste însă.mai deloc, sau chiar deloc-deloc despre criza europeană.stîrnită de Grecia si de refuzul Germaniei de a participa la refinantarea statului grec. De asemena, nu se pomeneste mai nimic despre anul 2013, cînd, dacă. totul merge bine, Europa ar trebui să. treacă.la un sistem de regionalizare în stare să.unifice nu numai politic această. structură. numită. UE.
Desigur, faptul că.Germania îsi pune întrebări cu privire la oportunitatea înfiintă.rii unui sistem de eliminare, fie si temporară, a unor tări din zona €uro ridică.întrebări serioase cu privire la stabilitatea, ba chiar cu privire la valabilitatea monedei unice europene. Intrebări care ar trebui să-si găsească. răspunsul înainte de regionalizarea programată.a Europei de după.2013.
Ar trebui.
Luni, 22 martie, 2010
Vorbeam în efemerida trecută de tăcerea electorală legală din Franta.
Ei bine, ea a fost mai mare decît se asteptau unii sau altii :53,6%.
Comentatorii, numerosi si guralivi, sustin că e vorba de un vot-sanctiune. Conform spuselor lor, bilantul guvernului actual si al presedintelui Sarkozy ar fi negativ. Motiv pentru care electoratul care a adus la putere actuala grupare conducătoare, ar fi refuzat să mai voteze… Ipoteza e putin probabilă, însă. Cînd cineva e nemultumit de conducerea momentului, se duce să voteze pentru opozitie.
- Si dacă opozitia nu e convenabilă pentru « cineva »-ul în cauză ?
Intrebarea e legitimă atîta vreme cît puterea sau opozitia ar fi organizate în două blocuri solide, monolitice. In Franta, însă, mai cu seamă opozitia actuală e fărîmitată. Astfel încît alegătorul nemultumit de conducerea de azi, are de unde alege pentru a-si manifesta nemultumirea…
Da ! Numai că el preferă să nu aleagă.
- Preferă !
A preferat, mai exact, în acest prim tur de scrutin. Pentru că, să nu uităm, duminica viitoare va avea loc cel de al doilea « round ». Iar pînă atunci, aliantele locale vor avea timp să se constituie, în asa fel încît alegătorul, multumit sau nu, îngrijorat sau nu, să nu mai aibe, în realitate, decît o alegere… simplă, între două curente politice.
Mda ! Asa ar fi, dacă extrema dreaptă, reprezentată de Frontul National, n-ar fi renăscut cu ocazia actualelor alegeri, ea mentinîndu-se în cursă în 13 din cele 22 de regiuni ale Frantei. Fapt care va încurca itele destul de mult.
- Destul.
Luni, 15 martie, 2010
Franta va vota, duminică, 14 martie, în cadrul primului tur de scrutin al regionalelor.
Problema e că putini sînt cei care stiu cam despre ce e vorba, ce sînt regionalele si cu ce se mănîncă ele. Putini sînt, de asemenea, cei care afirmă că vor vota (53%).
Ceea ce, în alti termeni, ar putea însemna că felul în care decurge activitatea forurilor regionale nu are mare importantă în viata francezului de rînd.
- Si totusi, există unii care cer ca votul să devină obligatoriu, în Franta.
Cum ar veni, faptul că francezul nu se îndreaptă spre urnele de vot n-ar fi un indicator valabil. El, francezul de rînd, ar trebui obligat să se exprime.
- Tăcerea, deci, n-ar fi… legală.
N-ar !
Joi, 11 martie, 2010
Franta tremură atît de tare de frigul care însoteste căderile masive de zăpadă, ploile super abundente si mareele hiper înalte, încît eu unul cred că toti cei care, în Franta, au vorbit, discutat, strigat urlat precum că avem de-a face cu o prea evidentă încălzire a atmosferei, au început să caute din priviri găurile de sarpe în care s-ar putea ascunde.
- În Franta.
În.
Marti, 9 martie, 2010
Aceasta pare a fi întrebarea la ordinea zilei în Europa zilei de azi.
George Papandreou, primul ministru grec, i-a făcut o vizită cancelarului Angela Merkel. A urmat o altă vizită, făcută la Paris, în care a fost primit de presedintele Nicolas Sarkozy. Mîine, liderul grec se va afla în SUA, unde se va întîlni cu Barak Obama.
Cererea Greciei pare simplă. Ea vrea să se bucure de acelasi tratament ca si celelalte state europene. Ca pildă, e dat împrumutul de 5 miliarde de €uro, pe care l-a făcut recent Grecia, împrumut pentrru care statul elen plăteste o dobîndă cu 750 de milioane de €uro mai mare decît Germania, pentru aceeasi sumă.
In Germania se fac auzite voci care cer înfiintarea unui fel de FMI de tip european, un FME, asadar, care să joace acelasi rol ca si fratele mai mare. Imprumuturile acordate de acest morganatic deocamdată organism financiar ar urma să fie însotite de conditii de constrîngere foarte serioase, statele beneficiare fiind nevoite să recurgă la tăieturi bugetare dureroase.
Intrebarea principală care se pune este dacă înfiintarea unui FME e sau nu posibilă. Iar primul răspuns la această întrebare se află în Germania, de unde, de altfel, vine si ideea. Germania ar putea fi favorabilă creerii unui FME. Numai că repercursiunile politice previzibile nu sînt de natură să-i încînte pe partenerii europeni ai Berlinului. Moneda unică europeană e sustinută mai ales de economia germană. Si e de imaginat că Germania ar dori să culeagă roadele înfiintării unui FME sustinut de propria sa economie… Fapt pe care partenrii din zona €uro îl scot din planul strict financiar si economic pentru a-l trce în cel politic.
- Si în cel moral, cum o face la Paris, presedintele Srakozy.
Ceea ce e, dacă nu o diversiune, un refuz mascat al nenăscutului încă proiect german.
FMI sau FME ? Intrebarea e prematură.
- Chiar dacă se vorbeste despre.
Chiar !
Luni, 8 martie, 2010
Ulise, iscusitul, siretul, sau, în limbaj mai actual, smecherul, ar trebui reînviat, pentru a-i ajuta pe grecii de azi să iasă din încurcătura în care au intrat crezîndu-se… mai Ulise decît Ulise. Situatia e, cum s-ar spune, un caz de studiu, de scoală. Ani în sir, Grecia a trisat, publicînd cifre referitoare la deficitul său bugetar care nu aveau nimic comun cu realitatea. Azi, Grecia e nevoită să împrumute masiv pentru a putea plăti datoriile scadente ale statului, printre care si salariile bugetarilor sau pensiile. Sumele pe carte le împrumută Grecia, azi, depăsesc posibilitătile sale de plată. Ceea ce îi face pe creditori să sporească în mod serios dobînzile… Acesta ar fi, în mare, mecanismul care a transformat tara lui Ulise într-o tară potential falimentară. Problema care se pune e că Grecia face parte din zona €uro. Tările din această zonă se simt amenintate azi, de ce se întîmplă în si cu Grecia. Principalul sustinător economic al monedei europe, Germania, pare tetanizată la ideea că ar trebui să-i ajute pe eleni. In presa germană apar articole care sugerează că urmasii lui Ulise ar putea să vîndă o parte din insulele lor legendare si mitice, pentru a-si plăti datoriile… Altfel spus, presa germană sugerează că Grecia ar putea să recurgă , fie si doar partial, la o dezmembrare teritorială… Bine înteles că o astfel de posibilitate nici nu e luată în seamă la Atena. Comentatorii consideră însă că articolele din presa germană trebuie înregsitrate ca un semnal serios în ceea ce privestee destinul Greciei în comunitatea €uro. Ideea ca Grecia să iasă temporar din această comunitate, să-si devalorizeze moneda si, cu pretul a unor serioase sacrificii (cu tulburările sociale aferente), după o perioadă de reechilibrare a conturilor interne si externe, să revină… Eventual ! Dacă va mai avea forta necesară ! spune aceiasi comentatori. Ideea iesirii Greciei din zona €uro, le produce însă fiori reci pe spinare principalilor lideri europeni si din lume. Fie ei politici sau financiari. Portugalia, Irlanda, Italia si Spania, se află aproximativ în aceeasi situatie ca si Grecia. Or, dacă Grecia ar fi nevoită să iasă din zona €uro, faptul n-ar putea fi interpretat decît ca începutul serviciului €uro-funerar. Ceea ce nu e pe gustul nimănui. – Nici măcar pe cel al celor mai smecheri decît urmasii lui Ulise, care speculează acum cu datoria grecească… Nici ! Vineri, 5 martie, 2010
Pe primul loc, urmările furtunii Xyntia. Urmări de tip « teritorial » – trebuie sau nu trebuie revăzută legislatia privitoare la persmiul de construire pe tarmul oceanului ? –, de tip financiar – asigurările vor plăti circa un miliard de €uro ca despăgubiri –, de tip edilitar – executivului îi va fi înaintat un raport cu privire la starea digurilor, însotit de propuneri de îmbunătătire a constructiilor actuale si de un plan de ridicare a unora noi…
Pe locul al doilea, hotărîrea luată de Clubul Paris Saint-Germain, de a nu mai organiza deplasări pentru suporteri. Aceasta ca urmare a violentelor din week-end-ul trecut, cu ocazia meciului de la Paris dintre Paris Saint-Germain si Olympique de Marseiille. (trebuie spus că suporterii de la Marsilia n-au venit la Paris, tocmai pentru a evita violentele previzibile – care au avut, totusi, loc, între grupuri rivale de suporteri ale aceleiasi echipe…)
Pe locul al treilea, hotărîrea Comisiei de la Bruxelles, care a autorizat cultivarea unui cartof modificat genetic. Propusă de grupul BASF, noul tubercul, cu o cantitate sporită de amidon, ar urma să fie folosit în industria hîrtiei, a betonului si a adezivelor, iar deseurile ar urma să fie utilizate în hrana animalelor… Cu Italia în frunte, unele tări europene declară că nu vor accepta cultura noii plante pe teritoriul lor. Franta sovăie. Ea ar putea declara un moratoriu (de un an ?), înainte de a se pronunta…
Cam asta ar fi, la ora actuală !
Miercuri, 3 martie, 2010
Cîteva zeci de oameni au decedat în week-end-ul trecut ca urmare a intemperiilor care au străbătut teritoriul Frantei. Unii dintre ei au murit înecati în propria lor casă, în propriul lor pat, înecati în apa mării care a pătruns în locuinta lor noaptea, pe cînd dormeau…
Cum se poate una ca asta, azi, în Franta secolului al XXI-lea ?
Luni, 1 martie, 2010
RFI Romania