Din ce în mai multă lume, aici, în Franta, vorbeste despre faptul că €uro e în primejdie.
Unii, mai prăpăstiosi, afirmă chiar că a început să i se cînte prohodul.
Nu-mi place SĂ fac parter din ei. Nu-mi place CĂ fac parte din ei..
Sîmbătă, 27 martie, 2010
Contabilitatea e considerată dacă nu chiar o stiintă, cel putin o practică exactă. Lumea actuală, cu criza ei financiară cu tot, ne arată că lucrurile nu stau tocmai asa.
Desigur, conceptul de deficit bugetar, e un concept contabil. Un concept exact. Dar manipularea lui e o operatiune politică. O operatiune inexactă. Dovadă, cazul Greciei care, manipulînd si răsmanipulînd de o manieră politică si inexactă exactul său deficitul său bugetar, a ajuns la o datorie de 123% din PIB.
Moneda unică europeană, €uro, e în primejdie. Si odată cu ea, întreaga Uniune Europeană. Practica exactă bugetară si contabilă, trebuie să lase locul acum practicii politice, mai putin exacte, poate chiar inexacte de-a dreptul.
Eventuala interventie a FMI, dorită de Germania, ar demonstra faptul că zona €uro nu e tocmai stabilă contabil si financiar si că moneda europeană trebuie sprijinită de dolar. Sau poate chiar înlocuită de acesta. Ori de altă monedă. De pildă de marca germană. Fapt care ar consfinti ceea ce se stie deja, si anume că Germania, datorită unei riguroase politici financiare, fiscale si sociale, a ajuns să respecte regulile contabile impuse de UE si că, în numele acestei reusite, ea le cere partenerilor săi să aleagă : ori să recurgă la aceeasi politică riguroasă si să tină UE « în stare de funcitonare germană », ori să revizuiască esenta monedei europene, poate chiar să desfiinteze această monedă… Caz în care, Germania, regăsindu-si moneda natională de dinainte de aparitia €uro, ar deveni puterea economică europeană cea a mai importantă, ea impunîndu-si în acest caz propria lege, riguoasă – fără a mai trece prin UE…
Ceeace, la ora actuală, seamănă mai mult cu o previziune prăpăstioasă.
- Curat prăpăstioasă.
Sau nu.
Joi, 25 martie, 2010
Din cele 22 de regiuni metropolitane franceze, 21 vor fi conduse de stînga. Una singură., Alsacia va avea un Consiliu de dreapta.
Comentariile de aici, din Frantaa, întorc pe toate fetele urmările noii situatii politice « din teritoriu », cum se spune în România. Se vorbeste si se răsvorbeste despre aliantele pe care sînt nevoiti să. le facă. socialistii cu restul stîngii si cu verzii. Se vorbeste si se răsvorbeste despre criza de încredere înregistrată. în cadrul dreptei. La fel, despre o eventuală. remaniere guvernamentală.. Ca si, în fine , despre reaparitia extremei drepte în peisajul politic francez, o reaparitie pe care nimeni nu prea stie pe seama cui să.o pună..
Nu se vorbeste însă.mai deloc, sau chiar deloc-deloc despre criza europeană.stîrnită de Grecia si de refuzul Germaniei de a participa la refinantarea statului grec. De asemena, nu se pomeneste mai nimic despre anul 2013, cînd, dacă. totul merge bine, Europa ar trebui să. treacă.la un sistem de regionalizare în stare să.unifice nu numai politic această. structură. numită. UE.
Desigur, faptul că.Germania îsi pune întrebări cu privire la oportunitatea înfiintă.rii unui sistem de eliminare, fie si temporară, a unor tări din zona €uro ridică.întrebări serioase cu privire la stabilitatea, ba chiar cu privire la valabilitatea monedei unice europene. Intrebări care ar trebui să-si găsească. răspunsul înainte de regionalizarea programată.a Europei de după.2013.
Ar trebui.
Luni, 22 martie, 2010
Aceasta pare a fi întrebarea la ordinea zilei în Europa zilei de azi.
George Papandreou, primul ministru grec, i-a făcut o vizită cancelarului Angela Merkel. A urmat o altă vizită, făcută la Paris, în care a fost primit de presedintele Nicolas Sarkozy. Mîine, liderul grec se va afla în SUA, unde se va întîlni cu Barak Obama.
Cererea Greciei pare simplă. Ea vrea să se bucure de acelasi tratament ca si celelalte state europene. Ca pildă, e dat împrumutul de 5 miliarde de €uro, pe care l-a făcut recent Grecia, împrumut pentrru care statul elen plăteste o dobîndă cu 750 de milioane de €uro mai mare decît Germania, pentru aceeasi sumă.
In Germania se fac auzite voci care cer înfiintarea unui fel de FMI de tip european, un FME, asadar, care să joace acelasi rol ca si fratele mai mare. Imprumuturile acordate de acest morganatic deocamdată organism financiar ar urma să fie însotite de conditii de constrîngere foarte serioase, statele beneficiare fiind nevoite să recurgă la tăieturi bugetare dureroase.
Intrebarea principală care se pune este dacă înfiintarea unui FME e sau nu posibilă. Iar primul răspuns la această întrebare se află în Germania, de unde, de altfel, vine si ideea. Germania ar putea fi favorabilă creerii unui FME. Numai că repercursiunile politice previzibile nu sînt de natură să-i încînte pe partenerii europeni ai Berlinului. Moneda unică europeană e sustinută mai ales de economia germană. Si e de imaginat că Germania ar dori să culeagă roadele înfiintării unui FME sustinut de propria sa economie… Fapt pe care partenrii din zona €uro îl scot din planul strict financiar si economic pentru a-l trce în cel politic.
- Si în cel moral, cum o face la Paris, presedintele Srakozy.
Ceea ce e, dacă nu o diversiune, un refuz mascat al nenăscutului încă proiect german.
FMI sau FME ? Intrebarea e prematură.
- Chiar dacă se vorbeste despre.
Chiar !
Luni, 8 martie, 2010
Grecia, Portugalia si Spania ar putea pune în pericol existenta monedei unice europene, euro, si, mai mult chiar, existenta Uniunii Europene în ansamblul său. Criza a atins atît de puternic economia acestor tări, încît capacitatea europenilor în general de a resorbi nenorocirile de acest gen nu mai e suficientă.
- Aceasta pentru a ne exprima într-un limbaj « plastic ».
- Pentru.
Deficitul bugetar din cele trei tări citate, somajul (imens, mai ales în Spania) nu prea lasă loc pentru operatii cosmetice. Răul e mult mai profund. El atacă rădăcina celor trei societăti si, implicit, rădăcina societătii europene.
Pentru prima oară de multă vreme, dolarul începe să se revlaorizeze în raport cu euro. In principiu, fenomenul ar trebui să-i bucure pe europeni. Produsele lor sînt astfel mai putin penalizate la export. Numai că dolarul, sustinut cu o mîna mai mult decît puternică de China, nu mai e pur si simplu american, ci americano-chinez. Aceasta, în contextul în care prognoza de crestere economică a Chinei se ridică la 10%…
Partida pare să se joace în afara Europei.
- Pare ?
Marti, 9 februarie, 2010
Conform calculelor făcute de Banca Frantei, cetătenii francezi dispun încă de patru miliarde de franci, echivalentul a ceva mai mult de 620 de milioane de euro). E vorba de vechea monedă, « natională »,, înlocuită gtreptat, cu începere din 2002, cu moneda « unică » europeană. Banca Franbtei continuă să schimbe francii în, euro. Operatiunile de acest tip vor mai dura pînă în 2012. E vorba doar de bancnote si nu si de monezi, a căror răscumpărare a fost sistată în 2005.
In mod firesc, ne putem pune întrebarea : de ce păstrează francezii vechea monedă, care nu mai are circulatie si a cărei preschimbare implică o serie de demersuri plicticoase ?
Răspunsul ar fi acela că francezii nu sînt în cunostintă de cauză. In fiecare zi, la desfacerea unei mosteniri, mostenitorii descopră că răposatii aveau ascune prin diferite cutii de pantofi sau prin saltele sume mai mici sau mai mari de franci. Sume de care probabil uitaseră…
Dacă împărtim orbeste cele 620 de milioane de euro la cele 62 de milioane de locuitori ai Frantei, ajungem la concluzia că averea « uitată » se ridică la 100 € pe cap de locuitor. Aceasta în conditiile în care salariul mediu e de 1997 €, cel median de 1594 € iar cel minim de 1343 €…
- Cît despre salariime mari, ce să mai vorbim !
Ce !
Vineri, 8 ianuarie, 2010
Primejdia ca Grecia sà devinà prima tarà falimentarà din cadrul eurolandului e din ce în ce mai vizibilà, din ce în ce mai concretà, din ce în ce mai realà.
O serie importantà de institute de specialitate occidentale trag semnalul de alarmà. I se cere Greciei sà ia màsurile necesare pentru a redresa situatia, pentru a face în asa fel încît deficitul sàu bugetar sà…
- Vorbe, vorbe,vorbe !
Grecia e, se pare, e càlcîiul lui Ahile… – pardon pedntru calambur – …càlcîiul lui Ahile al Europei de azi. Finantele sale sînt la pàmînt, si Germania, care înainte de alegerile din aceastà toamnà, declara cà nu va làsa niciodatà ca un membru al zonei euro sà se pràbuseascà financiar, acum dà semne cà, poate, nu va interveni, làsînd astfel aceastà tarà importantà strategic sà declanseze – poate ! – o crizà cu rezultate incalculabile.
Pentru cà, în fond, euro, moneda asa-zis (dar nu tocmai) unicà europeanà, e o monedà la fel de artificialà ca si dolarul. Dar în alt sens, fireste. Dolarul, care nu mai are o acoperire economicà strict americanà, e sustinut de marile bànci ale marilor tàri din lume. Euro, la rîndul sàu, e mai mult o monedà politicà decît una strict economicà (de unde rezistenta sa la devalorizare, rezistentà care nu le face tocmai bine sau plàcerfe producàtorilor europeni…).
A sprijini Grecia, în aceastà situatie, e o actiune politicà. Urmàrile fiind economico-financiare.
Ecuatia, deci, se complicà si mai mult – în aceastà perioadà în care criza ba apare, ba dispare, ba creste, ba descreste…
- De nu se mai stie ce prisoseste si ce lipseste…
Miercuri, 9 Decembrie 2009
RFI Romania