Posts Tagged ‘Snob’

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 10 2009

Alexandru PapilianSă spunem, azi, cu ironie sau fără, că Jack russelii si labradorii s-au demodat. Sînt prea populari azi.

In clasamentul făcut de snobii parizieni de azi, locul lor a fost luat de buldogii englezi. Cu aerul lor neînfricat, cu pieptul lor larg, cu mutrele lor îmbufnate, cu flegma lor so british, ei au devenit răsfătatii elitei pariziene.

Imediat după ei, vin terierii, mult mai afectuosi si mult mai rari.

Pe locul trei se situează mopsii pitici, cu un fizic prea putin obisnuit, ceea ce devine un fel de certificat de originalitate. Prieteni dragi si răsfătati cum se cuvine, atît acasă cît si în căminele specializate (su sau fără piscină…) rezervate pentru ambasadorii canini ai snobului parizian de azi…

(va urma)

Joi, 10 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 09 2009

Alexandru PapilianA o clasa pe blonda Arielle Dombasle în rîndul noilor snobi e tot atît de firesc (si de banal) ca si a spune că sotul ei, Bernard Henri Lévy e unul din noii filozofi (nu prea noi, azi, ce-i drept, dar care, în urmă cu mai bine de trei decenii, au contribui mult la demarxizarea elitelor pariziene…).

 Ea a înteles foarte repede că are infinit mai multe sanse să facă carieră cîntînd bolerouri decît Haendel. Pentru ultimul său disc, Glamour a mort, ea s-a « adunat » cu doi artisti care se potrivesc perfect cu universul ei fantast si îndrăznet : Gonzales si Philippe Katerine. Candoare, calmul sau un puternic sens de auto-ironie : păpusa, la fel de fină ca si talia sa, întretine un anume mister.

- Si asta tine !

Demis Roussos, apoi. Imposibil să-l ratezi în anii 60-70 ; perioadă urmată de o lungă pauză, în care cîntăretul s-a dediat unor practici pe care unii le consideră mistice. Prin ce miracol a reiesit el din rafturile prăfuite pe care zac cîntăretii has been pentru a deveni idoloul snobilor parizieni, făcîndu-i să poarte autocloanter cu inscriptia « I LOVE DEMIS » ? In afară de noua si frumoasa energie a muzicantilor britanici din formatia Little Barrie, care îl acompaniază, trebuie amintit faptul că producătorul său nu e altul decît Marc Di Domenico, care, ceva mai înainte, îl readusese la lumină pe Henri Salvador cu a sa « Chambre avec vue »…

Taxat – pe vremea cînd o implora pe Aline să revină – drept cîntăret pentru « pisicute », Christophe a ajuns acum, în cîtiva ani, un cîntăret culte, cum spune francezul, un (aproape ) idol. El însusi pare amuzat de noul său statut, cu atît mai mult cu cît acesta îi e acordat acum de o presă care în trecut n-a făcut decît să-l ignore. Titlul ultimului său albun, « Aimer ce que nous sommes », e în find o pură confesiune…

Si, pentru a termina, să spunem că pînă mai ieri, a le propune tinerilor snobi să meargă să vadă un film cu Louis de Funès era sinonim cu a le aplica o pedeapsă ; lucrul era valabil si pentru criticii de cinema, care n-au făcut decît să-l ocolească pe altfel celebrul « jandarm »… Azi, nimic nu e des mai bon ton decît să-ti oferi « o pînză » cu un « vechi si bun de Funès » si să vorbesti în timpul dineurilor modene casi cum ai fi un bun cunoscător al biografiei care i-a fost consacrată acestuia de Bertrand Dicale, « Louis de Funès, grimaces et gloire ».

(va urma)

Miercuri, 9 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 08 2009

Alexandru PapilianSnobul parizian de azi, snobul nostru, frecventeazã cu asiduitate galeria de artã tinutã de Jocelyn Wolff într-tun fost si ultradiscret atelier din cartierul Belleville, pentru a descoperi tinerele talente ale scenei artistice germane.

El preferã deseori sã-si petreacã noaptea nu într-un hotel de lux, ci într-o cabanã lipsitã de orice confort aproape, construitã sus, între ramurile unor arbori centenari…

La Chope des Puces (în traducere liberã, « halba talciocului »), bistrou renumit cîndva, cãzuse de la o vreme în uitare. El a renãscut sub impulsul unui anume Marcel Campion. La Chope din Saint-Ouen, din imediata apropiere a Parisului, propune azi concernte de jazz, de rock, de varietãti…, o scoalã de muzicã, un atelier de confectionat si reparat instrumente de coarde, un studio de înregistrãri… Si toate acestea mai ales pentru snobii de azi.

Fãrã nici o firmã, fãrã nici un semn distinctiv, apoi, noul bar Hôtel Particulier Montmartre, cultivã cum spune francezul, diferenta. Ascuns în Butte Montmartre, el oferã ceea ce s-ar putea numi « privilegiatura » unei frumoase grãdini si a unui bar intimist, unde sîntr servite concteiluri (re)inventate de un barman new-yorkez…

 

(va urma)

Marti, 8 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 07 2009

Alexandru PapilianSnobul parizian e o făptură, cum să spun, decalată. Decalajul orar i se potriveste foarte bine. Inclusiv atunci cînd e vorba de orarul cinematografelor. De ce să se ducă el la cinema ca toată lumea, după-masa sau seara, să suporte căldura si mirosul celorlalti spectaori, zgomotul de floricele (pop-corns, pentru unii) rontăite, si al sughiturilor de după ingurgitarea unei băuturi gazoase, a unei soda ? E mult mai plăcut să te duci la film lunea dimineata, la ora 9 sau 10. Si în plus, e mai ieftin.

Miercuri si joi, fiind zile dedicate vernisajelor, snobul se duce la restaurant luni, la teatru sau la operă, marti…

Mon Venice Bar, restaurant foarte la modă azi, cu bucătărie venetiană, propune o cină atractivă si relativ ieftină (30 € de persoană), care începe la ora 19. Singura conditie : părăsirea mesei la 20h 30, cel tîrziu. Un decalaj orar profitabil pentru barul în chestiune, decalaj deghizat în snobism…

  (va urma)

Luni, 7 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 04 2009

Alexandru PapilianSouvenirs, souvenirs ! Amintiri, amintiri ! Nostalgii, nostalgii !…

Snobul parizian trebuie si poate si fie nostalgic. Indiferent de obiectul propriu-zis care declanseazà acest frumos sentiment umanizant. Cei càrora, de pildà, le e dor (care si el poate fi snob) de vechile cabine automate de fotografie, Photomaton, cabine în care puteai sà-ti auto-faci patru fotografii alb-negru pentru pretul uneia singure, pot fi linistiti. Trei tineri dinamici au creat firma La joyeuse de la Photographie, care începe sà instaleze cabine de tip vechi, în care amatorii îsi pot concretiza dorinta de a se fotografia de patru ori, pentru patru fotografii alb-negru, în schimbul unei sume derizorii, de 2 €.

«  Ca pe vremuri ». « Ca în vremurile bune ».

- Ca !

 

  (va urma)

Vineri, 4 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 03 2009

Alexandru PapilianSnobul parizian de azi e o făptură în continuă miscare. Mereu cu un pas înaintea tuturor, el nu ezită să devalorizeze ceea ce a valorizat pînă mai ieri, într-un ritm specific si accelerat.

Pentru el, azi, revista Les Inrockuptibles, cu anatemele si blasfemele ei recuperate politic, e out. Ea a fost înlocuită de La Revue « XXI », lansată de fostul jurnalist de la Le Figaro, Patrick de Saint-Exupery si de editorul Laurent Beccaria. O revistă stil narative writing de tip francez, cu lungi reportaje si portrete-fluviu, care se află pe toate mesele joase din arondismentele V si VI ale capitalei franceze.

Pentru snobul parizian contemporan, premiul literar decernat de o manieră provocatoare si neortodoxă de obisnuitii cafenelei Flore, s-a institutionalizat si, prin urmare, a devenit desuet. In schimb el acordă atentie premiului Vaudeville, decernat în fiecare lună de iunie din 2004 încoace, într-o braserie anonimă din Place de la Bourse, decernare urmată întotdeauna de un concert. Anul acesta, concertul a fost sustinut de Arielle Dombasle (sotia filozofului Bernard Henri Lévy, pe scurt BHL), iar premiul i-a fost acordat lui Eric Neuhoff (cine ar fi putut să prevadă  una ca asta ?). Criticii literari devin pentru o seară muzicieni. Un premiu, deci, swingat.

(va urma)

Joi, 3 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 02 2009

Alexandru PapilianSnobul parizian de azi cultivă India.

 La Khadi and Co sau la Caravane, el răvăseste rafturile si rastelele cu vesminte de toate culorile – confectionate de mînă, desigur ! –, în căutarea unui pantalon, a unei fuste sau rochii, a unei bluze sau a unei cămăsi, a unui fular sau a unei esarpe…

- Sau, în fine !…

La care se adaugă cursurile de dans.

- Foarte apreciate de snobii tineri, de 20-30 de ani.

Cursuri organizate de quasi-starul Bollywoodian Menaka de Mahodaya.

- Si tinute la parterul cu podele de lemn ale bisericii Ascension.

Nimic mai sic decît două, trei posturi frumos Bollywoodiene, strecurate întîmplător, natural – la momentul potrivit ! –, într-o seară petrecută « en boîte », la discotecă…

(va urma)

Miercuri, 2 Septembrie 2009

A fi snob la Paris, în 2009 (urmare)

Efemeride Pariziene | Publicat de Alexandru Papilian
Sep 01 2009

Alexandru PapilianSnobul parizian al anului 2009 consumă cu precădere si cu plăcere (sau fără) :

- Ceai verde, cu virtuti antioxidante, stimulante si drenante. Cunoscătorul (cel adevărat) nu va jura, cum spune francezul, decît pe Shincha, obtinut din prima recoltă de ceai Sencha (29 € pentru 25 g), cumpărat la Jugetsudo, de pe rue de Seine, din arondismentul al VI-lea.

- Apă minerală Chateldon, apa minerală a lui Ludovic al XIV-lea, foarte putin gazoasă, fină si rară.

- Caranne de chez Richaud, un vin cărnos, bogat în tanin mătăsos si cu o frumoasă persistentă în gură.

- Cafea albă. Nume improriu, întrucît e vorba de o infuzie de flori de portocal în apă foarte fierbinte.

- Sampanie Drappier, din  productia anului 2003 (anul teribilei canicule). « O micro productie foarte reusită », cum spun unii din consumatori.

(va urma)

Marti, 1 Septembrie 2009