Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cluj Pride: Vom continua să ne cerem drepturile, pașnic, acasă

Astăzi la Tânăr în Europa discutăm despre toleranță, pornind de la evenimentele de la Cluj Pride.

Invitați: Lucian Dunăreanu, organizator al marșului Cluj Pride, Daniel David, psiholog și profesor de ştiinţe cognitive la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și Petre Florin Manole, deputat PSD și secretar în comisia parlamentară pentru drepturile omului.

Viceprimarului  de Cluj-Napoca, Dan Tarcea a lăsat să se înțeleagă că, pe viitor, paradele gay nu vor mai primi aprobare în Cluj-Napoca.

Declarația sa a fost făcută în contextul în care organizatorii Cluj Pride au reclamat faptul că au depus peste 20 de solicitări până să primească în final aprobare pentru marșul de la sfârșitul săptămânii trecute în condițiile în care organizația Noua Dreaptă a primit autorizație într-un timp foarte scurt chiar în locul solicitat inițial de organizatorii Gay Pride.

Ulterior, viceprimarul a revenit asupra spuselor, precizand la Transilvania Reporter că declarația i-a fost scoasă din context și că, de fapt, și-a exprimat o părere personală atunci când a spus că în acest moment, o manifestaţie Cluj Pride a fost suficientă.

“Asta nu înseamnă că la Cluj-Napoca nu vor primi şi o altă autorizaţie, dacă ei vor solicita acest lucru. Se va analiza şi se va lua decizia la momentul respectiv, dacă este locul potrivit, dacă este spaţiu, dacă orele sunt disponibile şi dacă nu sunt alte manifestaţii în zonă, a precizat viceprimarul din Cluj Napoca.

Am stat de vorbă cu Lucian Dunăreanu, unul dintre organizatorii Cluj Pride și l-a întrebat cum interpretează aceste declarații ale edilului.

 

Lucian Dunăreanu: Declarația făcută de domnul viceprimar ne-a surprins și pe noi. Sperăm că a fost o neînțelegere și că domnia sa dorea, de fapt, să spună că va face demersuri ca marșul Noii Drepte, care incită la ură și discriminare, să fie interzis, în condițiile în care știm deja că această mișcare este aproape de limita legii. Domnia sa nu pricepe că suntem clujeni.

Nu înțeleg de ce tot insistă să mergem în alte orașe pentru a manifesta pentru drepturile noastre. Noi, clujenii, am manifestat la Cluj. Bucureștenii au manifestat în orașul lor. Probabil vor mai apărea și alte marșuri sau acțiuni de protest prin alte orașe ale țării, dacă comunitățile LGBT locale vor dori acest lucru și se vor mobiliza. Noi, cei de la Cluj, vom continua să ne cerem drepturile, pașnic, acasă.

Reporter: Dumneavoastră cum simțiți că sunteți percepuți de către populație? Vă întreb acest lucru pornind de la declarația surprinzătoare a viceprimarului, care, după cum spuneați și dumneavoastră, vă invită să mergeți în alte orașe să manifestați.

L.D: Este un cerc vicios în care oamenii nu ne cunosc, nu își dau seama că suntem clujeni, că suntem români, că trăim aici, alături de ei de atâta timp, că facem parte din familia lor, că le suntem colegi de muncă sau vecini și au impresia că suntem niște extratereștri veniți de cine știe unde la Cluj-Napoca să mărșăluim și să facem gay pride. Noi am trăit întotdeauna aici, locuim aici, plătim impozite la Primăria din Cluj-Napoca și avem același drept ca toți cetățenii Clujului, de a manifesta pașnic în orașul nostru.

Rep: Cum se împacă imaginea unui oraș cosmopolit, Clujul, și realitatea că oamenii nu vă cunosc sau nu vor să vă cunoască?

L.D: Nu știu cât de cosmopolit și de tolerant cu minoritățile este Clujul. Cu toții ne folosim de această expresie, dar dacă stăm să ne gândim, ne-au trebuit 22 de cereri ca acest marș să fie, până la urmă, autorizat de către Primărie. Cred că ar fi fost frumos, dacă acest oraș ar fi fost atât de cosmopolit, ca imediat după prima cerere, după primul refuz, reprezentanții Primăriei să ne cheme și să ne spună că nu se poate pe respectivul traseu și la respectiva oră, dar să găsim de comun acord o soluție de comun acord, un compromis. Articolul 9 din legea 60/1991 stipulează că există posibilitatea ca primăria să facă acest lucru.  Nu a făcut-o din prima. Ne-a lăsat pe noi să mai depunem alte 21 de cereri. Personal, cred că și-a căm bătut joc de noi, crezând că până la urmă vom renunța.

Rep: În continuare ce aveți de gând să faceți? Domnul viceprimar spunea, revenind cu o declarație pentru Transilvania Reporter, că declarațiile au fost scoase din context și că nu asta „nu înseamnă că la Cluj-Napoca nu vor primi și o altă autorizație, dacă ei vor solicita acest lucru”. Veți mai solicita acest lucru?

L.D: Cu siguranță în fiecare an de acum încolo vom organiza la Cluj un marș Cluj Pride. Deja ne pregătim pentru următorul marș de anul viitor. Este dreptul domnului viceprimar să aibă simpatii personale și să facă declarații de presă în funcție de simpatiile pe care le are sau nu le are. Cu regret, va trebui să îl anunțăm că dânsul este viceprimarul tuturor clujenilor, indiferent de orientarea lor sexuală.

Dânsul ar trebui să își facă treaba în funcție de legile în vigoare. În legea 60/1991, care stipulează în ce condiții se pot organiza adunările publice, scrie clar că nu au voie adunări publice care incită la ură și la discriminare. Așadar, îmi pun întrebarea cum oare adunarea celor de la Noua Dreaptă a fost autorizată de către Primărie și cum de a fost autorizată în condițiile în care în acel moment mai exista o altă adunare publică. Era un târg al meșteșugarilor. Pe acest motiv, noi nu am primit aprobarea de a organiza un miting  în Piața Avram Iancu. Pe acest motiv noi nu am primit și cu toate acestea, Noua Dreaptă a organizat legal un miting în Piață, în condițiile în care mai exista un eveniment public. Am făcut deja o cerere pentru acces la informații, să vedem în ce condiții s-au oferit respectivele autorizări. Urmează ca justiția să își urmeze cursul.

Rep: După toate evenimentele, vă temeți? A fost incidentul din weekend. Aceste declarații nu fac decât să inflameze și mai tare spiritele. Vă temeți?

L.D: Din păcate, văd că aceste declarații evoluează. Cred că ar fi trebuit ca reprezentanții Primăriei să se oprească. Să fie mulțumiți și să aprecieze faptul că noi am organizat un marș pașnic, un marș de bun-simț. Să fie fericiți că în orașul nostru multicultural, așa cum declarăm cu toții, se poate coabita. Trebuie să recunoștem că toți am primit amenințări, chiar amenințări cu moartea. Inclusiv în timpul marșului mi se scriau mesaje că o să intre cineva cu camionul în noi. Există astfel de cazuri, de amenințări. Dar ce să-i faci? Nu poți să lupți pentru drepturile tale dacă nu treci și prin așa ceva.

Rep: Spuneți-mi, vă rog, de la cine v-ați aștepta să vină să medieze?

L.D: La București, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a existat înaintea marșului o mediere la care au fost invitați reprerzentanții Primăriei. Dar o mediere între noi, ca și comunitate și Partidul Noua Dreaptă, forțele extremiste de dreapta, nu știu în ce măsură ar putea exista, având în vedere faptul că nu sunt deschiși la dialog. Marșul nostru chiar asta și-a propus, să venim în întâmpinare, să existe o comunicare, un dialog, să coabităm indiferent de diferențele dintre noi.

Rep: În ce măsură ar fi important să mai fie voci de la Cluj care să vorbească pentru dumneavoastră?

L.D: Din fericire pentru noi, au existat foarte multe voci care au vorbit pentru noi, atât din comunitate, cât și aliați, organizații neguvernamentale maghiare, profesori universitari activiști. Am avut chiar o campanie intitulată „Spune drept”, unde peste 30 de personalități locale și-au spus punctul de vedere cu privire la drepturile noastre, la faptul că toți suntem cetățeni ai Clujului și avem drepturi egale, la cât de importantă sau neimportantă este orietarea sexuală a unui individ în societate.

Rep: Pentru cineva care nu trăiește în Cluj-Napoca, cum ne-ați descrie societatea? Cum este împărțită? Cum arată susținătorii dumneavoastră și cum arată cei care sunt împotriva dumneavoastră?

L.D: Eu nu sunt în măsură să am astfel de concluzii. Peste tot, atât în comunitatea noastră, cât și în societate în general, oamenii sunt diverși. Sunt buni și răi, unii mai înțelegători, unii mai puțin înțelegători, unii mai educați, alții mai puțin educați, unii care să își dorească să se dezvolte ca personalitate și să îl înțeleagă pe celălalt și alții care sunt obtuzi. Ține de educația fiecăruia, de gradul de deschidere, de cât a citit fiecare sau cât de mult își dorește să învețe lucruri noi.

Rep: De ce se tem oamenii de dumneavoastră?

L.D: Se tem pentru că nu ne cunosc. Fobia este de fapt teama de necunoscut. Nu-și dau seama că putem fi copiii lor, că le putem fi frați, prieteni, rude, colegi de muncă. Cu toții avem lângă noi persoane gay, persoane bisexuale, persoane lesbi, dar nu conștientizăm acest lucru. Noi, cei din comunitate, nu avem curajul să le spunem prietenilor noștri, colegilor, rudelor de orietarea noastră sexuală pentru că le vedem de dinainte reacțiile. Vedem cât de mult urăsc ei comunitatea. Atunci, cum să ne deschidem și să le spunem că și noi suntem? Există un cerc vicios pe care noi ar trebui să îl spargem. Acesta este și motivul pentru care organizăm astfel de evenimente de genul Cluj Pride. Este un eveniment de vizibilitatea, la care ieșim în stradă și spunem că aceștia suntem.

Rep: Aveți senzația că orașul în care locuiți, Cluj-Napoca, este mai conservator în comparație cu alte orașe ale țării?

L.D: Dimpotrivă. Părearea mea personală este că orașul Cluj este mult mai evoluat, este occidental, este multicultural până la urmă. Însă, există și voci care strică bunul mers al lucrurilor. 

 

Toate edițiile emisiunii Tânăr în Europa: http://www.rfi.ro/tag/tanar-europa

Emisiunea Tânăr în Europa din 5.07. 2017
1190