Ce-a mai rămas din utopia hippie

Ce-a mai rămas din utopia hippie

• Canonizarea lui Eminescu naşte controverse • Clooney, Freeman, Bullock şi Streep, printre nominalizaţii la Oscar • A murit J. D. Salinger • Avatar bate recordul de încasări • Avatarul lui James Cameron ia crema Globurilor de Aur

Este spectacolul de debut al lui Felix Crainicu şi se anunţă deja un succes. Spectacolul s-a jucat deja de cîteva ori la Bucureşti şi la Târgovişte, iar blogurile micilor comunităţi hippie sînt în efervescenţă. Piesa scrisă în urmă cu cîţiva ani de autorul canadian Amiel Gladstone atinge nişte puncte nevralgice. Evitînd locurile comune şi discursurile teziste, tînărul dramaturg încearcă o resuscitare a mişcării hippie pornind nu de la clivajele politice care au născut-o, ci de la frumoasa utopie a convieţuirii în comunităţi izolate de hipioţi. Spectacolul e o provocare atît pentru cei care s-au regăsit în acea mişcare, cît şi pentru profani : are vreun sens să revitalizăm această mişcare cincizeci, şaizeci de ani după ce a atins apogeul? Pe ce s-ar întemeia o nouă ideologie hippie în secolul XXI? Ce ar fi central într-o asemenea mişcare? Modele muzicale s-au schimbat, lumea arată acum altfel, însă feelingul hippie a rămas, se înţelege din piesă. Felix Crainicu a descoperit acest text întîmplător. Căuta o piesă polemică pentru spectacolul de an de la facultate.

„Dacă vrei să-l faci pe dumnezeu să rîdă, povesteşte-i despre planurile tale". Rostită pe un ton temperat, această frază apare cu precizie de metronom în punctele cheie ale poveştii. Star are 26 de ani, o mulţime de datorii şi e însărcinată. Jeff are 19 ani şi o mulţime de probleme: e dezertor american şi fuge în Canada. O cunoasşte pe Star la un concert. Allan e fostul iubit al lui Star. Are 32 de ani. Fost hipiot, lucrează ca agent de asigurări. Din acest triunghi amoros se naşte o comedie tristră, o drame-die pe care o urmăreşti cu sufletulla gură. « Hipioţi şi bolşevici » e un spectacol despre opţiuni şi responsabilitate. Ce alegi, cînd nu ai încotro? Siguranţa, viaţa liniştită alături de un partener care te iubeşte şi te respectă? Sau marea boemă, alături de un tînăr nebun şi sălbatic? „Dacă vrei să-l faci pe dumnezeu să rîdă, povesteşte-i despre planurile tale". Planurile de viaţă sînt o utopie. Să trăişti fără planuri e tot o utopie. Tocmai de aceea este şi atît de atractivă mişcarea hippie.

Piesa este intitulată Hipioţi şi bolşevici, însă bolşevicii sînt mai degrabă nişte figuranţi, sau eroi marginali în spectacol. Atunci cînd se revoltă împotriva industrializării forţate, atunci cînd luptă pentru pace - ce mai paradox! - discursul hipioţilor poate părea asemănător cu argumentele bolşevicilor. Însă aceasta e o miză minoră şi pentru Amiel Gladstone, şi pentru Felix Crainicu. Şi autorul piesei, şi regizorul sînt mult mai interesaţi de poveştile personale, de viaţa pur şi simplu.

"Hipioţi şi bolşevici", de Amiel Gladstone
regia: Felix Crainicu
În rolurile principale Ela Ionescu, Lari Georgescu şi Mihai Cuciumeanu
Club La Scena, Teatrul Arca

(M.M., 11 februarie 2009)