Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CSM avizează negativ proiectul de modificare a legilor justiţiei asumat de Parlament

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, joi, proiectului de modificare a legilor justiţiei care a fost asumat de Parlament. Avizul CSM este consultativ. Procurorul general Augustin Lazăr a spus că principalele propuneri contestate se referă la procedura de numire la vârful parchetelor şi la înfiinţarea unui Consiliu de integritate, care ar fi o instituţie neconstituţională.

ACTUALIZARE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi, după şedinţa CSM, care a dat aviz negativ proiectului de modificare a legilor justiţiei asumat de Parlament, că a fost o dezbatere cu final ştiut, în care, pe alocuri, a fost folosit un limbaj dublu.

"A fost o dezbatere, nu aş spune neapărat tensionată, dar, din punctul meu de vedere, a fost o dezbatere cu final ştiut. Personal, eram convins că rezultul va fi acelaşi. O dezbatere în care pe alocuri s-a folosit limbaj dublu şi în care cineva, nu dau nume, s-a făcut că nu ştie sau nu înţelege un anumit lucru. Dezbaterea a avut loc în contextul în care o doamnă judecător membră CSM spunea că la avizul precedent votul s-a schimbat peste noapte - din unanimitate favorabil a devenit negativ. O dezbatere în care doamna judecător Gârbovan spunea despre mesaje primite de la CSM către instanţe, în sensul respingerii în bloc, o dezbatere în care altcineva a făcut afirmaţii despre subteranele unor decizii, unor mişcări", a spus Tudorel Toader.

..........................................................................

Şedinţa plenului CSM a durat aproximativ trei ore, iar decizia de a aviza negativ acest proiect, în forma asumată de parlamentarii PSD-ALDE, a fost luată cu 11 la 7 voturi.

"Nu suntem de acord cu propunerea care se referă la Inspecţia Judiciară şi la înfiinţarea unui Consiliu de Integritate, având indicii puternice că ar fi o instituţie neconstituţională. O altă prevedere contestată este cea privind numirile la vârful parchetelor, care ar fi absolut politizate. Mai sunt alte două propuneri de modificare care ar fi de natură să lezeze independenţa justiţiei", a spus Augustin Lazăr, la ieşirea de la CSM.

Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ şi proiectului privind legile justiţiei în forma propusă de Ministerul Justiţiei, care a ajuns apoi la Parlament.

Toate instituțiile importante din sectorul justiției condamnă proiectul

Atât reprezentanţii procurorilor, cât şi ai judecătorilor, întruniţi în adunări generale, au cerut CSM emiterea unui aviz negativ şi ”respingerea în bloc” a proiectelor întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.

Forumul Judecătorilor din România a cerut CSM, printr-o scrisoare transmisă miercuri, să ţină cont de voinţa miilor de judecători şi procurori care i-au ales şi care s-au opus vehement schimbărilor susţinute de PSD-ALDE şi să avizeze "negativ în integralitate" cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei.

"Independenţa justiţiei nu este obiect de negociere, ci o axiomă. Se respectă şi, atunci când este nevoie, se apăra. Dreptatea se asigură prin independenţa justiţiei şi prin legi drepte", se arată în scrisoarea Forumului Judecătorilor din România.

Asociaţia magistraţilor mai spune că în procedura iniţierii proiectelor de modificare a legilor justitiei nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional", iar procedura legislativă a fost "deturnată", proiectul ajungând la Parlament nefiind asumat de Guvern, "fapt inacceptabil într-un stat de drept".

Şi Asociaţia Procurorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistrafurii avizarea negativă a noului proiect de modificare a legilor justiţiei, arătând că aceste propuneri legislative "modifică substanţial arhitectura sistemului judiciar şi pot afecta independenţa justiţiei".

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis că Adunarea Generală a procurorilor din cadrul DIICOT s-a pronunţat împotriva modificărilor propuse la legile justiţiei, invocând, între altele, absenţa unei expuneri de motive consistente şi incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea.

Şi Parchetul General arată, în punctul de vedere transmis CSM cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei, că se impune o ”respingere în bloc” a acestora întrucât ”conţin necorelări şi lacune şi nu induc predictibilitate şi stabilitate în sistemul judiciar din România”.

”Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii în concordanţă a legilor justiţiei cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale, însă trebuie menţionat că aceste iniţiative, în loc de a propune modificări punctuale, adaugă la lege, cu consecinţa unor schimbări radicale a arhitecturii  sistemului judiciar”, se arată în documentul transmis CSM.

Procurorii apreciază că se impune dezbaterea acestor iniţiative în procedură obişnuită şi nu în procedura de urgenţă, pentru a avea timpul necesar avizării de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unei analize  temeinice  a acestora şi după consultarea tuturor instituţiilor judiciare.

Parchetul General reaminteşte că, potrivit Constituţiei, pentru coduri sau alte legi de importanţă deosebită termenul în care trebuie să se pronunţe prima Cameră sesizată este de 60 de zile.

La rândul său, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, miercuri, că ”se impune o poziţie fermă, de respingere în bloc a proiectelor pentru completarea şi modificarea legilor justiţiei”, mai ales având în vedere că nu s-a făcut o consultare a magistraţilor şi că nu există ”o expunere de motive corespunzătoare şi studii de impact”.

Și preşedintele Klaus Iohannis a declarat că procedura de legiferare a fost viciată prin modul de promovare a legilor privind justiţia, iar modificările dorite duc la ”ciopârţirea” legilor. Iohannis a spus că ministrul Justiţiei a mers în Parlament fără să aibă drept de iniţiativă legislativă şi le-a dat parlamentarilor aceste legi.

Parlamentul vrea adoptarea acestor legi în procedură de urgenţă, în timp ce Comisia Europeană a cerut autorităţilor române să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia.

147