Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia în 2018. Prăpastia între macro și micro

previziuni.jpg

Economia în 2018: La nivel macro, sunt indicatori care pot induce optimism. În schimb, evoluția dobânzilor, inflației sau a cursului de schimb sunt de natură să îngrijoreze.
Image source: 
pixabay.com

Anul 2018 este privit paradoxal. La nivel macroeconomic, prognozele pentru economia românească arată bine. Creștere economică, o creștere a consumului și evoluții favorabile în aproape toate ramurile economiei. Și totuși, undeva, în straturile profunde ale societății, la diverse niveluri, există sentimentul că “se va întâmpla ceva”. Unii vorbesc despre o criză, alții, mai ponderați, se limitează la a spune că, din punct de vedere economic, va fi un an complicat.

De ce apare senzația de nesiguranță? Pentru că, dincolo de cifrele pozitive, macroeconomice, există un set de evoluții care dau de gândit. În primul rând, cursul de schimb, a ajuns la finalul anului trecut la o nouă valoare record. Analiștii vorbesc chiar de un raport de schimb care va atinge 4,7 lei pentru un euro în primul trimestru al acestui an. Poate că este o prognoză pesimistă, în orice caz, însă, este aproape imposibil ca de la 4,65, cu cât s-a încheiat anul, cursul de schimb leu-euro să ajungă la o medie anuală de 4,55, așa cum este construit bugetul.

În al doilea rând, prețurile au crescut și ele. Câteva mărfuri alimentare, energia electrică și combustibilii au dus inflație la sfârșitul anului trecut, pe nesimțite, la 3%. Iar rata inflației va rămâne și în anul 2018 în acest palier de 3%, poate chiar puțin peste acest nivel. Există prognoze care duc inflația chiar peste 3% pe întregul an.

Dobânzile au crescut și ele și ca atare creditele în derulare s-au scumpit. Este hazardat să anticipăm un nivel al ROBOR, dar analiștii sunt unanimi în a prognoza o creștere a dobânzii de politică monetară stabilită de Banca Națională. Nivelul estimat de creștere este între 2,25% și 2,5%, reamintind că acum dobânda-cheie este de 1,75%. Ceea ce înseamnă că dobânzile vor fi în creștere.

Nu este o surpriză, dar acest lucru îi va afecta pe cei care au împrumuturi în lei, prin ROBOR și în euro, prin creșterea monedei europene față de leu. Deci, prețuri mai mari, dobânzi mai mari, un euro în creștere, sunt tendințe care se suprapun cu creșterea economică. Numai că prețurile și dobânzile au un impact mult mai concret asupra consumatorilor și companiilor în comparație cu creșterea economică, un indicator mult mai dificil de perceput de către mediul economic.

Comisia Națională de Prognoză este, ca de obicei, optimistă în ceea ce privește evoluția macroeconomică. Creșterea va fi de 5,5%, un nivel preluat și în construcția bugetului, dar care să fie foarte clar, înseamnă o încetinire a creșterii în raport de anul 2017, care se va încheia cu un ritm între 6% și 7%. Conform Comisiei de Prognoză, numărul de salariați va crește, consumul va crește, salariul mediu va crește, iar investițiile vor crește și ele. Numai importurile vor continua să devanseze exporturile, ceea ce va adânci deficitul comercial și pe cel de cont curent și va presa asupra datoriei publice și asupra cursului leu-euro.

Dintre toate aceste evoluții și sentimente divergente, care va fi elementul esențial în anul 2018? Răspunsul propus este, poate, surprinzător: economia europeană. La acest capitol, prognozele arată o creștere cu 2%. Un 2% esențial pentru legăturile economice extrem de strânse ale economiei românești cu cele europene. Dacă, în 2018, România se va abține de la excese bugetare și fiscale, există șanse ca evoluțiile europene să tracteze economia autohtonă spre o zonă ferită de turbulențe majore.

254