Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Oameni şi case – Cluj-Napoca (III)

A treia parte a emisiunii-maraton despre evenimentele majore din timpul Primului război mondial realizată de Mihaela Dedeoglu în direct din Cluj-Napoca.

Invitaţi la ediţia specială Zebra, despre Oameni şi case: 
- Ina Hudea, regizor la Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
- Dan Variu, compozitor
- Simona Floruțău de la Biblioteca Județeană "Octavian Goga" Cluj

 

 

Simona Floruțău: Proiectul Europeana 1914 – 1918 este cel de-al doilea sau chiar cel de-al treilea proiect în cadrul Europeana. El s-a desfășurat în perioada 2012 – 2014 și are ca scop colectarea materialelor, informațiilor relevante pentru această perioadă. Colectarea informațiilor înseamnă atât colectarea de la instituții, cât, foarte important, de la populație. Farmecul Proiectului Europeana 1914 – 1918 este că instituțiile, în cazul nostru bibliotecile, au organizat zile ale colecțiilor, în care au invitat publicul larg, membrii comunității care dețin fotografii, amintiri despre sau din perioada Primului Război Mondial să vină la bibliotecă și să ne împărtășească povestea. Noi, bibliotecarii, eram pregătiți, digitizăm obiectele, în cazul în care erau scrisori sau fotografiam obiecte artefacte și le postam pe portalul Europeana. Toate aceste povești personale, alături de obiectele digitizate de către biblioteci, muzee, arhive, au ajuns în Europeana 1914 – 1918. Dacă nu mă înșel, în acest moment sunt peste 600.000 de obiecte digitizate în cadrul acestui proiect, 9.000 de povești foarte frumoase strânse din toată Europa, în 21 de limbi.

Dan Variu: Totul a pornit de la ce anume sărbătorim, respectiv centenarul. Se potrivește foarte bine în discuția noastră despre Primul Război Mondial care a condus la marea unire. Aici sunt năzuințe de zeci, sute de ani ale românilor ca să reușească să își făurească un stat. 
În general, în zona Europei de Est, aceste năzuințe au condus la crearea folclorului național al fiecărei națiuni. Asta a condus, implicit și la anumite divergențe. La popoarele slave, România, Ungaria, la toate popoarele din estul Europei, folclorul a fost cel care a pornit acest specific național. De la acest lucru s-a pornit făurirea fiecărui stat în parte. Dacă este vorba să facem un spectacol dedicat centenarului României, nu putem să lăsăm deoparte folclorul. Acesta a fost punctul de plecare al generației marii uniri. Dacă ne gândim la Tiberiu Brediceanu. El este cel care a înființat opera în 1919. El era compozitor. Dacă ne uităm la creația sa și la conceptul lui de creație, o să vedem că are zeci, dacă nu chiar sute de lieduri cu tematică și melodică populară românească. La fel, toată pleiada de compozitori din epoca respectivă s-a ocupat, în primul rând, de folclor. Am propus un proiect care să țină de folclor. Dacă stăm să cercetăm mai mult acea perioadă, este foarte interesant că începând secolul al XVIII-lea și al XIX-lea am început să ne europenizăm destul de intens. Aici, iarăși, observăm instituția operei. Este o instituție de sorginte vest europeană. Așa a fost construită. Filarmonicile, bibliotecile, toate au fost europene. Atunci, noi, pe lângă acest folclor ancestral care ne este specific, avem și această latură europeană. Suntem un popor european cu toate drepturile. Mai departe, noi spunem că suntem un popor ortodox. Aici e influența orientală. Ce frumos se îmbină cele trei puncte esențiale culturale ale poporului român. Cumva, de la această premisă am pornit. Dacă am propus un proiect care să rezolve această triadă, trebuie neapărat să produc ceva nou, ceva diferit. Nu pot să intru în exact aceeași manieră de gândire, în aceeași structură. Am încercat să propun ceva diferit, ceva nou. 

 

Emisiunea Zebra, seria Oameni și case: http://www.rfi.ro/tag/oameni-si-case

2228