Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Masacru la Las Vegas: Emmanuel Macron evocă "violenţa contemporană”

063_8565204461_0.jpg

Las Vegas, 2 octombrie 2017...
Las Vegas, 2 octombrie 2017...
Image source: 
Credit foto: rfi.fr / David Becker / GETTY IMAGES NORTH AMERICA / AFP

Probabil că nu vom şti niciodată ce s-a întîmplat în mintea lui Stephen Paddock, în vîrsă de 64 de ani, omul care a împuşcat duminică seară la Las Vegas cel puţin 50 de persoane şi a rănit în jur de 400. Individul s-a sinucis înainte ca forţele de poliţie să ajungă în camera sa de hotel, de unde a tras în mulţimea care asista la un festival de muzică  "country", lîngă hotelul Mandalay Bay. Anchetatorii dar mai ales psihologii urmează acum să analizeze profilul individului.

Individul, care avea antecedente psihiatrice, a tras de fapt la întîmplare, de la etajul 32 unde se afla camera sa şi unde poliţia a găsit opt arme de foc. Nu este exclus ca el să facă parte şi din categoria psihopaţilor care ajung la crimă din pasiune pentru arme, sau din dorinţa de a intra în istoria masacrelor gratuite. Autorităţile americane exclud în orice caz ideea că ar fi avut vreo legătură cu Organizaţia statul islamic, deşi aceasta s-a grăbit să revendice atacul afirmînd că americanul s-ar fi convertit la islam cu cîteva luni în urmă…

Agenţia France Presse anunţă că masacrul de la Las Vegas este cel mai sîngeros, cu cele mai multe victime, din ultimii 25 de ani.

Pe 12 iunie 2016 un american de origine afgană a ucis 49 de persoane într-un club pentru homosexuali din Orlando. Individul era însă fascinat de jihadism şi îşi revendica apartenenţa la Organizaţia statul islamic.

In ce-l priveşte pe Stephen Paddock, el poate fi mai degrabă plasat în seria altor iluminaţi. Pe 16 aprilie 2007 un student de 23 de ani de origine coreeană a ucis 32 de persoane pe un campus din Blackburg, după care, tot aşa, s-a sinucis. In acelaşi mod au operat şi alţi indivizi în diverse localităţi ale Amercii, lista fiind de fapt înfricoşătoare: 26 de morţi în decembrie 2012 într-o şcoală primară, 26 de persoane ucise în octombrie 1991 într-un restaurant, 13 morţi în aprilie 2009 într-un centru de imigranţi, 12 morţi în iulie 2012 într-un cinematograf unde rula “Batman”.

Lista este departe de a fi completă, din păcate, iar America a plătit întotdeauna un preţ scump în vieţi omeneşti datorită faptului că armele sunt în vînzare liberă. Probabil că subiectul va fi relansat, deşi niciodată, nici un astfel de masacru nu a avut vreun impact legislativ. Cultura armelor de foc pare să facă parte din codul genetic al Americii.

Pentru moment America este însă în doliu şi primeşte de pretutindeni mesaje de solidaritate şi de condoleanţe.

Seful statului francez, Emmanuel Macron a scris, pe Twitter, următoarea frază: “Gînduri pline de emoţie pentru partenerii şi prietenii noştri americani care au avut de suportat violenţa contemporană la Las Vegas cu cîteva ore în urmă”. Din această frază iese în evidenţă sintagma “violenţă contemporană”. Este ca şi cum Emmanuel Macron ar evoca un fel de virus, un fel de epidemie, un fel de spirit malefic care bîntuie pe planetă. Si are dreptare, dacă ne gîndim că într-un răstimp de 24 de ore au putut fi văzute, la televizor, imagini cu poliţişti care trag cu gloanţe de cauciuc la Barcelona, imagini cu oameni panicaţi la Marsilia unde două tinere femei au fost înjunghiate, şi imagini cu sute de oameni îngroziţi la Las Vegas. Sigur, cele trei situaţii un sunt nici similare, nu au nici aceleaşi cauze şi nici nu sunt comparabile la nivelul bilanţului. Dar există totuşi ceva comun care emană din toate aceste evenimente, precum şi din altele care au loc în Siria, în Irak, în Venezuela, în Coreea de nord, în Birmania, în Ucraina…

Violenţa este un fel de complement malefic al vieţii, un fel de cuşcă din care omul nu poate scăpa, nici măcar atunci cînd trăieşte într-o ţară bogată, liberă, democratică şi campioană în materie de industrie de divertisment. Donald Trump, evocînd masacrul de la Las Vegas, s-a referit la "un act care reprezintă răul absolut”, poate tot o aluzie la ideea de violenţă.

Scriitorul Oscar Wilde spunea, mai în glumă mai în serios, că viaţa imită arta. Nu este exclus ca unii dintre asasinii care au ucis orbeşte în ultimii ani în America să se fi inspirat din industria violenţei dezvoltată de imperiul divertismentului.

 

 

 

196