Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa, terorism: asasinul de la Marsilia jongla cu şapte identităţi

2017-10-01t165730z_703090101_rc1eb1551d30_rtrmadp_3_france-security-marseille_0.jpg

Ministrul de interne Gérard Collomb exprimîndu-se la Marsilia dupa atentat
Ministrul de interne Gérard Collomb exprimîndu-se la Marsilia dupa atentat
Image source: 
Credit foto: rfi.fr

Flagelul terorismului în forma sa cea mai bestială a făcut două noi victime în Franţa. Două tinere femei au fost ucise cu armă albă duminică întîi octombrie  în gara de la Marsilia. Atentatul este revendicat de Organizaţia statul islamic, ceea ce rămîne însă sub semnul întrebării. Această nouă dramă intervine în plină dezbatere parlamentară pe marginea unui nou proiect de lege privind lupta anti-teroristă, proiect care urmează să fie adoptat mîine.

Un sentiment de exasperare domină astăzi în Franţa. Fiecare francez înţelege de fapt că nu există deocamdată antidot împotriva indivizilor radicalizaţi şi nici împotriva celor care ucid uneori în numele lui Alah din simplă pulsiune sinucigaşă. Despre agresor, împuşcat de o patrulă militară împotriva căreia se repezise de altfel cu cuţitul, încep să se ştie tot mai multe lucruri. El era deţinătorul unui paşaport tunisian iar în Franţa fusese reperat de poliţie pentru delicte de drept comun şi fusese identificat sub şapte nume diferite.

Nu este exclus să aflăm însă mai tîrziu că a fost îndoctrinat din umbră de cineva, un imam sau un aşa-zis „prieten” sau „frate”. Coincidenţa face că în prezent se desfăşoară la Paris procesul lui Abdelkader Merah, în vîrstă de 35 de ani, fratele teroristului Mohamed Merah, cel care în martie 2012 a asasinat la Toulouse şapte presoane. Anchetatorii au descoperit că fratele mai mare, salafist cunoscut în zona Toulouse, l-a incitat de fapt pe fratele mai mic să comită ireparabilul. O întreagă nebuloasă salafistă ar trebui însă pusă pe banca acuzaţilor, pentru că de fapt ideologia distilată de acest curent împinge la crimă.

Noul proiect de lege privind lupta împotriva terorismului a fost criticat de mai multe voci din opoziţie pe motivul că banalizează, transferîndu-le în dreptul comun, prevederi care ţineau de starea de urgenţă. După noul atac comis la Marsilia ar trebui poate ca întrebarea să fie pusă altfel. Si anume dacă noul proiect de lege conţine suficiente elemente pentru a facilita activitatea de colectare de informaţii şi de prevenire a actelor teroriste.

Oroarea provocată de noul atac are loc însă şi într-un context de fatalism. Nici un om politic şi nici un reprezentant al forţelor de ordine nu îndrăzneşte astăzi să afirme că noi atacuri nu vor avea loc. Un fel de banalizare a actelor teroriste riscă să se infiltreze în viaţa de zi cu zi, ceea ce poate îşi doresc şi jihadiştii precum şi ideologii lor. Combaterea ideologiei care duce la radicalizarea unor indivizi este poate cel mai complicat aspect în contextul luptei anti-teroriste.

 

 

 

397