Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kurzii: subiect delicat pe agenda discuţiilor franco-irakiene

2014-08-16t111028z_318186958_gm1ea8g1h5401_rtrmadp_3_iraq-security-germany_0.jpg

Premierul irakian Haider Al-Abadi
Premierul irakian Haider Al-Abadi
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Un alt referendum a fost recent în atenţia mediilor de informare, cel din Kurdistanul irakian. Kurzii au votat masiv în favorea independenţei, dar de atunci confuzia creşte în provincia autonomă. Joi 5 octombrie este aşteptat la Paris primul ministru irakian Haider Al-Abadi iar pe agenda discuţiilor subiectul legat de kurzi se anunţă extrem de delicat.

Să precizăm că Franţa este ţara europeană cea mai implicată în Irak, atît pe plan militar în lupta împotriva Organizaţiei statul islamic cît şi la capitolul reconstrucţiei. Din 2014 încoace Franţa a deblocat ajutoare în valoare de 64 de milioane de euro pentru Irak.

Cotidianul le Monde aminteşte însă că statutul de autonomie pe care l-au avut kurzii irakieni după primul război din Golf i se datorează tot Franţei. După ce americanii l-au izgonit, în 1991, pe Saddam Hussein din Kuweit, acesta a înăbuşit cu o imensă bestialitate, recurgînd printre altele şi la arme chimice, o revoltă a kurzilor. Atunci a insistat preşedintele François Mitterrand la ONU în favorea instituirii unui statut de protecţie pentru kurzii din nordul Irakului. Erau anii cînd principiul dreptului la ingerinţă, în cazul unor comunităţi ameninţate, era teoretizat de un anume Bernard Kouchner…

In prezent, însă, nimeni nu este încîntat de elanul kurzilor spre independenţă. Tările din jur de simt ameninţate, pentru că de fapt kurzii trăiesc şi pe teritoriul Iranului, şi pe cel al Turciei, şi pe cel al Siriei. In cazul în care se formează un mare Kurdistan independent, visul dintotdeauna al kurzilor, înseamnă că patru ţări cel puţin vor fi fragmentate. Nici pentru occidentali problema kurdă nu este o prioritate, ceea ce vor ei în primul rînd este stabilitate şi lichidarea ameninţării teroriste.

Cele două crize, cea kurdă şi cel catalană, au în comun, cel puţin pînă în acest moment, un anume refuz în materie de dialog. Puterea de la Bagdad exclude orice negocieri cu preşedintele kurd Barzani. Un sistem de sancţiuni a început să fie pus în aplicare, la nivel comercial şi bancar, precum şi în materie de zboruri aeriene. Aceste subiecte, dar şi altele, vor fi abordate de premierul irakian Haider Al-Abadi la Paris unde este primit de preşedintele Emmanuel Macron. In nici un caz însă Parisul nu va putea să propună vreo mediere pentru că Bagdadul refuză total aşa ceva. De altfel poziţia Franţei este puţin ambiguă, pe de o parte ea pledează pentru un Irak unit, dar pe de altă parte cere respectarea drepturilor kurzilor.

Semnalez că această vizită intervine în contextul în care, marţi 3 octombrie, a murit, la vîrsta de 83 de ani, un veteran al cauzei kurde, fost preşedinte al Irakului, Jalal Talabani. El a exercitat funcţia de preşedinte între 2005 şi 2014. De numele său este legată redactarea noii Constituţii irakiene, iar Franţa a salutat memoria celui care s-a implicat enorm pentru ca Irakul să devină suveran şi democratic.

 

 

160