Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Profesor de drept: “Atribuţiile NSA trebuie corectate” (Exclusivitate RFI)

stone.jpg

Geoffrey Stone

Profesor de drept constituţional la Universitatea Chicago, unde funcţionează din 1973, Geoffrey Stone este un jurist strălucit, autor sau co-autor a numeroase lucrări de specialitate, printre care cităm doar STRICT SECRET: Cînd Statul Ne Ţine în Întuneric, o analiză nuanţată a libertăţii de expresie după 11 septembrie 2001. În perioada cînd era Decan al Facultăţii de Drept (1987-1994), profesorul Stone i-a oferit un post tînărului Barack Obama, proaspăt reîntors în Chicago după studii juridice strălucite la Universitatea Harvard. 

Geoffrey Stone a făcut parte din COMISIA PREZIDENTIALĂ CONSULTATIVĂ împuternicită, în urma dezvăluirilor lui Edward Snowden, să contribuie la efortul politic complex de restructurare a spionajului electronic american. Pe 18 decembrie 2013, COMISIA şi-a prezentat concluziile într-o întîlnire avută la Casa Albă cu Preşedintele Obama.

G.S. Am avut acces la toate documentele solicitate. Toţi cei cinci membri ai Comisiei posedă cel mai înalt nivel de certificare, deci tot ce am cerut ni s-a pus la dispoziţie. Nu există o versiune clasificată, am decis să elaborăm un singur raport, accesibil publicului.

Rep: Grupul dvs. de cinci personalităţi cu experienţe şi competenţe diverse, a avut titlul complet de Comisie de Analiză Asupra Serviciilor de Informaţii şi Tehnologiilor Comunicaţiilor, creată prin directiva prezidenţială datată 12 august 2013. Au urmat cîteva luni, intense bănuiesc, de studiu şi consultări largi, în care aţi putut cunoaşte, din interior şi în profunzime, lumea complicată a spionajului electronic. Ce v-a surprins, ce se întîmpla în această lume supusă unei atenţii fără precedent, care este adevărul în ce vă priveşte?

G.S. Dată fiind percepţia publică, este surprinzător să constaţi în ce măsură NSA-ul funcţionează în limitele legii. Nu am constatat nici un fel de încălcări deliberate. Am găsit în schimb mecanisme de control şi revizie extrem de riguroase care au scopul de a garanta respectarea legii. Se spune de obicei că NSA-ul face lucruri rele, dar cred că problema reală este alta, faptul că statul i-a conferit un mandat care poate părea unora discutabil, şi ACEST MANDAT, aceste atribuţiuni trebuiesc corectate. Nu-i vorba deci de o instituţie scăpată de sub control sau depaşindu-şi atribuţiunile, ci de necesitatea de a re-examina anumite tipuri de autoritate într-un mod care să asigure un echilibru mai bun între drepturile individuale şi siguranţa naţională.

Rep: Cine trebuie să iniţieze această restructurare, această redefinire a misiunii?

G.S. Există o gamă întreagă de misiuni. Unele pot fi modificate de Preşedinte, altele de Instanţa abilitată sau de Parlamentul federal. Sunt optimist în privinţa şanselor ca asta să se întîmple? Ştiu că Preşedintele tratează această chestiune cu maximă seriozitate, ceea ce va duce, sper, la instituirea unor reforme. Cît despre Legislativ, cine ştie? Om trăi şi om vedea.

Rep: Domnule profesor Stone, Raportul pe care l-aţi redactat însumează 300 de pagini şi cuprinde 36 de recomandări. Pe care le socotiţi mai semnificative?

G.S. Cele trei pe care le consider de maximă importanţă sunt, întîi, cea referitoare la colectarea masivă de metadate telefonice. Aici am insistat ca orice accesare de informaţii, chiar atunci cînd acestea se afla în posesia unui furnizor privat de servicii, trebuie să fie precedată de un aviz judiciar, ceea ce nu se întîmplă astăzi. Recomandăm de asemenea, cît se poate de tranşant, ca aceste date să rămînă în posesia companiilor telefonice sau a unei entităţi autonome ce urmează a fi creată, să nu mai fie deci pe mîna statului. Din motive de imagine, şi, pe termen lung, din cauza riscului de derapaj, nu este bine, şi nici necesar în opinia noastră, ca guvernul să aibă în posesie toate aceste informaţii. A DOUA propunere, la fel de importantă, se referă la practica actuală a Poliţiei Federale FBI de a emite, din proprie iniţiativă, mandate care somează bănci, instituţii de credit, furnizori de Internet, alte antreprize din această sferă, să predea informaţii necesare în anchete de siguranţă naţională. Recomandarea noastra a fost ca aceste demersuri să se petreacă doar pe baza unei decizii judecătoreşti, pentru a se preveni eventuale abuzuri. A TREIA recomandare priveşte monitorizarea străinilor, cei extrateritoriali, supuşi astăzi unor standarde de interceptare mult diferite de cele aplicabile cetăţenilor americani sau străinilor aflaţi pe teritoriul SUA. Am considerat că trebuie să tratăm cu mai mult respect interesele acestei categorii, şi am propus o serie de reforme şi proceduri în acest sens. A, şi nu trebuie să uit, a patra pe listă, fundamentală şi ea, cea în legătură cu transparenţa. Opinia noastra a fost că guvernul pare să se teamă de transparenţă, ceea ce explică actualul nivel de neîncredere. Ne oprim deci asupra faptului că statul s-ar cuveni să opereze mai la lumină, atîta timp cît asta nu afectează siguranţa naţională.

Rep: Doresc să revin, cu permisiunea dvs., la prima sugestie menţionată, cea privitoare la colectarea de metadate telefonice. Este cea asupra căreia se concentrează dezbaterea publică. Deputatul republican Mike Rogers, care conduce Comitetul pentru Serviciile de Informaţii din Cameră, opina că RAPORTUL validează implicit constituţionalitatea interceptărilor, că direcţionează deci efortul politic reformator asupra unei chestiuni pur tehnice, anume depozitarea datelor. Are dreptate?

G.S. Mai întîi, asupra constituţionalităţii raportul nostru nu se pronunţă. Ne-am ocupat de politici, nu de legalitatea sau constituţionalitatea unor programe anume. În ce priveşte afirmaţia deputatului Rogers, cred că are şi n-are dreptate. Poziţia noastră este că există riscuri inerente posesiei şi stocării datelor de către stat. Aşadar, în măsura în care îşi poate atinge altfel ţelurile, statul n-ar trebui s-o facă, şi asta recomandăm.

Rep: În privinţa monitorizării celor aflaţi dincolo de graniţele SUA, a treia propunere de pe listă, ce recomandări speficice aţi făcut şi cum vor schimba ele practicile actuale?

G.S.Cîteva exemple în acest sens. Ar fi de dorit să nu se monitorizeze pe baza de religie sau de opinie politică, şi să nu se disemineze fără justificare informaţii de natură personală, cele acoperite de Legea americană a Confidenţialităţii Datelor, lege care ar trebui aplicată şi străinilor nerezidenţi în SUA. Considerăm de asemenea că priorităţile spionajului electronic ar trebui stabilite, în special cînd e vorba de lideri străini, la un nivel mult mai înalt decît pînă acum. Trebuie subliniat însă că NSA nu adună toate convorbirile telefonice din Franţa, România sau Rusia. Se acţionează doar atunci cînd există motive suficiente de a crede că o anumită comunicare e de interes, că e vorba de terorism, proliferare nucleară sau ciber-agresiune.

Rep: Raportul COMISIEI din care aţi făcut parte reprezintă o componentă consultativă importantă-dar din păcate nu singură, aş observa eu- a procesului de reformă iniţiat de Executiv. Urmează un traseu lung şi întortocheat, cu un deznodamînt greu de anticipat. Care aţi dori să fie soarta Raportului, cîte din cele 36 de sugestii, au, realist, şanse să fie adoptate?

G.S Sperăm bineînţeles că toate recomandările noastre vor fi adoptate, pentru că le-am formulat unanim. Cred că e însă o afacere complicată, implicîndu-l nu numai pe Preşedinte ci şi, în multe privinţe, Legislativul. Speranţa mea este că la sfîrşitul acestui parcurs vom avea reguli mai clare şi mai stricte care să găsească un echilibru mai bun între siguranţa naţională, confidenţialitate personală şi drepturi civice, atît pentru americani cît şi pentru străini. Şi că va exista, în acelaşi timp mai multă încredere în capacitatea serviciilor de informaţii de a-şi îndeplini misiunea bine şi în limitele mandatului primit.

Profesorul Geoffrey Stone intervievat de corespondentul RFI Radu Tudor
620