Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analist: “E nevoie, şi pe Internet, de civilitate şi domnia legii” (Exclusivitate RFI)

Daniel Castro este analist la Fundaţia pentru Inovaţie şi Tehnologie Informaţională (ITIF) din Washington. Comentator pe teme de siguranţă şi politică cibernetică citat şi publicat de cele mai importante entităţi mediatice americane, el a fost, de asemenea, funcţionar în Corpul de Control al guvernului federal.

Pe 17 ianuarie 2014, preşedintele Obama a lansat programul politic de redirecţionare a spionajului electronic. Procesul, complicat, lent şi prea puţin ambiţios, a fost impulsionat de scurgerile Snowden, dar şi de acţiunea concertată a sectorului informatic, acţiune condusă de companii emblematice precum Facebook, Twitter sau Google.
Daniel Castro cunoaşte foarte bine aceste eforturi.

D.C: Tactica acestor companii a fost de a lărgi şi rotunji dezbaterea, de la dreptul legal al statului de acces la date, la consecinţele economice ale acestei realităţi şi aspecte legate de confidenţialitatea informaţiilor personale şi libertăţile utilizatorilor. Toate aceste chestiuni merită să figureze în conversaţia publică. Unele companii, printre care cele de marca precum Google, sunt încleştate de luni de zile în bătălii juridice cu statul, investind resurse considerabile în tentativa de a transparentiza ce se petrece. Se încearcă de asemenea implicarea clienţilor, pentru ca în ultima instanţă corporaţiile n-au drept direct de vot. Au însă un rol important de jucat, pentru că interesele lor comerciale şi interesele publicului converg, în SUA şi aiurea. Invadarea spaţiului privat, accesul statal neîndiguit la informaţii personale, toate acestea îngrijorează consumatorii care doresc, în acelaşi timp, să poată utiliza în continuare Internet-ul, dar într-un climat de respect pentru drepturi individuale. În rezumat, se folosesc interese comerciale pentru a se încerca influenţarea acţiunii guvernelor, într-o zonă de maximă relevanţă atît pentru antreprize cît şi pentru consumatorii din întreaga lume.

Rep: Campania despre care vorbeaţi se bazează pe constatări împărtăşite de criticii sistemului actual. Lideri ai corporaţiilor care operează în spaţiul virtual au prezentat aceste constatări, la sfîrşitul anului trecut, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Obama, în care se menţionează cinci principii care ar trebui să guverneze reforma: limite, control, transparenţă, libera circulaţie a informaţiilor şi armonizarea trans-naţională a cadrului normativ. Starea de fapt, care a generat această mobilizare unică, trebuie să fie cam întunecată...

D.C: Ştim două lucruri. Primul, că statul emite mandate care obligă entităţi private să predea date ale clienţilor. Asta este legal şi practicat în multe ţări, dar se face mai mult în secret, fără transparenţă sau asumarea răspunderii. Al doilea aspect este că agenţii de spionaj au fost implicate în acţiuni malefice, cum ar fi penetrarea sistemelor şi interceptarea comunicaţiilor, acestea petrecîndu-se în zone "mai gri" ale legii şi fără consimţămîntul companiilor vizate. Astfel de fapte au un impact enorm asupra încrederii consumatorilor în siguranţa datelor. N-ar mai vrea să folosească furnizori suspecţi de colaborare cu servicii americane sau străine de informaţii, sau ale căror sisteme sunt socotite vulnerabile la interceptări. Se iveşte deci spectrul unei fragmentări, cînd ţări care vor să protejeze datele cetăţenilor ar putea hotărî să oprească circulaţia datelor înlăuntrul graniţelor naţionale. Asta ar reprezenta un pericol serios pentru comerţul internaţional şi serviciile digitale. Modelul actual al Internet-ului, unde poţi accesa orice, de oriunde, ar fi în pericol. Într-o lume în care încrederea antreprenorială dispare, acest model nu poate supravieţui.

Rep: Marissa Mayer, care conduce Yahoo, îi cerea explicit şi direct preşedintelui Obama să "acţioneze pentru a restabili încrederea cetăţenilor", iar Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook-ului, se solidariza şi declanşa contra-atacul pe un front larg, tehnic şi politico-legislativ. Ce altceva pot face aceste entităţi globale, a căror libertate de manevră este, prin forţa lucrurilor, limitată?

D.C: La ora asta, nu pot face prea mult. Pot securiza datele pentru a împiedica accesul la ele, dar nu pot spune statului, cînd acesta vine cu mandat, că refuză predarea datelor. Nici o antrepriză, nicaieri în lume, nu poate face asta. Cînd autorităţile bat la uşă, au resursele şi autoritatea de a lua ce vor. Lucurile se pot schimba numai dacă se schimbă legile. Controlul tehnic mai riguros, dublat de modificarea politicilor în materie, iată cele două soluţii ale problemei.

Rep: În privinţa controlului tehnic, ca să revin la ce spuneaţi, se remarcă Iniţiativa companiei Google de secretizare mai riguroasă a datelor, cu observaţia că, dacă înţeleg bine, antidot perfect, protecţie totală nu există. Cît despre demersul legislativ, acesta poate fi oricînd blocat sau deturnat. În legătură cu limitele autoimpuse de către stat, nu prea există motive de optimism. Şi atunci, la ce putem spera, ce este realizabil?

D.C: Ţelul ultim ar trebui să fie, bineînţeles, ca fiecare individ, fiecare antrepriză, să aibă control total asupra datelor, să le codifice, să le pună sub cheie necopiabilă la care nimeni altcineva să nu aibă acces, nici un furnizor de servicii, nici un stat, nici o terţă parte intrată temporar şi fără permisiune în posesia lor. Acesta ar fi deci obiectivul final, realizabil din punct de vedere tehnic. Între timp însă, e vorba de autodisciplină din partea statului, care să spună că unele lucruri pe care le poate face nu se cuvin făcute. Asta caracterizează o societate civilizată, şi este nevoie, şi pe Internet, de civilitate şi domnie a legii. Asta înseamnă că agenţiile guvernamentale de pe tot globul, lucrînd mînă-n mînă, trebuie să impună şi să respecte limite. Sectorul privat, singur, nu o poate face.

analistul Daniel Castro intervievat de corespondentul RFI în SUA Radu Tudor
427