Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suedia redevine o ţară de stânga

sweden-economy.jpg

Suedia devine o ţară de stânga

Suedia a organizat duminică, 14 septembrie, alegeri generale, regionale şi municipale. Ţara scandinavă foloseşte un sistem electoral proporţional, iar pragul pentru intrarea în Parlament este de 4%.  Dacă la alegerile generale sunt acceptaţi la vot doar cetăţenii suedezi, pe buletinele de vot locale pot pune ştampila şi străinii, atâta vreme cât sunt oficial înregistraţi în localitatea unde locuiesc. Cine va conduce Suedia în următorii patru ani şi care a fost atmosfera alegerilor ?

Suedia a redevenit ieri o țară de stânga... însă 13% din populație simpatizează cu extrema dreaptă naționalistă.

Cu 31%  din sufragii și o creștere foarte mică de popularitate de la ultimele alegeri, după 8 ani de opoziție, Partidul Social - Democrat suedez ajunge din nou la putere, iar președintele său, Stefan Löfven, este foarte probabil noul prim-ministru al țării.

În același timp, dacă voturile pentru partidele alianței de dreapta aflate la guvernare din 2006  (adică Moderații, Popularii, Centriștii și Creștin – Democrații) au scăzut puternic, de la 49 la 39%, numărul alegătorilor extremei drepte, reprezentată de Sverigedemokraterna, Partidul democraților suedezi s-a dublat în 4 ani.

Sverigedemokraterna este de ieri al treilea partid ca mărime în Suedia și va avea 48 de locuri în Parlament, față de 20 până acum.

O altă formațiune care a urcat puternic în opțiunile alegătorilor este cea numită Inițiativa Feministă, însă ea nu a reușit să treacă pragul electoral.

Bucurie așadar în tabăra stângii, dezamăgire în cea a dreptei și euforie în cea a naționaliștilor.

Într-un discurs târziu în noapte, Fredrik Reinfeldt, prim-ministru în ultimii 8 ani, a declarat că își va depune în această dimineață demisia din funcția de șef al guvernului, urmând să demisioneze în curând și din postul de lider al Partidului Moderat, cel mai mare partid suedez de dreapta.

În Suedia, stânga este compusă din Social – Democrați, Ecologiști și Stângiști. Aceștia nu formeaza oficial nicio alianță, dar nimeni nu se îndoiește că vor colabora în următorii 4 ani. O guvernare care se anunță însă complicată pentru că partidele de stânga au împreună 159 din cele 175 de locuri în Parlament, care le-ar asigura majoritatea. În consecință, le va fi greu să treacă legi prin Parlament, fără a se alia cu alte formațiuni politice de dreapta sau de extrema dreaptă.

Un lucru important de amintit ar fi totuși ca diferențele de doctrină dintre partidele de dreapta și cele de stânga sunt în general mici în Suedia.

Campania electorala a fost civilizată și nu s-au auzit  atacuri deosebit de puternice. De altfel, cel mai important incident din ultimele zile, a fost considerat cel în care, în direct la televizor, social-democratul Stefan Löfven a ridicat mâna și a împins brațul Annei Lööf, ministru al întreprinderilor în guvernul de dreapta, atunci când aceasta a încercat să îi dea o hârtie.

Surprinzător pentru unii, un subiect complet absent în campania electorală a fost cel al cerșetorilor romi, despre care se vorbește intens în mass-media suedeză, dar pe care marile partide tradiționale i-au ignorat. O lipsă de mesaj de care au profitat însă din plin Democrații Suedezi a căror politică la adresa imigranților nu este din cele mai tolerante. Aceștia declară, mai mult sau mai puțin voalat, că imigranții consumă o mare parte din banii pe care Suedia îi alocă protecției sociale și sănătății, că ocupă locuri de muncă și chiar că, prin numărul lor mare, vor face ca în curând suedezii adevărați să ajungă minoritari în propria lor țară.

În schimb, subiectele pomenite cam de toată lumea au fost piața muncii (unde s-au promis mai multe joburi, iar social-democrații au insistat și pe protecția socială) și școala (unde partidele cele mai importante le-au promis profesorilor salarii mai mari și muncă adminstrativă mai puțină, iar părinților clase mai mici și un sistem educațional mai eficient).  La acest capitol Suedia nu se simte foarte bine și realizează că are probleme reale atunci când apare în clasamentul PISA în jumătatea de jos a listei. Și tot în sistemul de învățământ, un măr al discordiei îl reprezintă școlile private, care în Suedia sunt gratuite pentru elevi și care sunt acuzate că fac profit din banii pe care îi primesc de la stat pentru a educa.

În privința sloganelor electorale cu care s-au prezentat partidele, ele au mers de la "O Suedie mai bună pentru toți" (PSD), și  "Sănătatea și școala nu sunt de vânzare" (Partidul de stânga), până la "340 000 de locuri de muncă sunt doar începutul" (Moderații) și Schimbare cu adevărat (Democrații suedezi).

Corespondentul RFI Constantin Drăgan
706