Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Audierea ”dezertorului” Snowden la Berlin sau la Moscova?

snowden-stroebele-20131031.jpg

Snowden şi Ströbele la Moscova (Foto: Blog Ströbele)

Controverse privind audierea lui Edward Snowden în Germania. Partidele parlamentare germane sunt nehotărîte dacă Snowden să fie audiat în Germania sau la Moscova.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

Preşedintele Conferinţei de Securitate din München, Wolfgang Ischinger, avertizează faţă de împovărarea relaţiilor transatlantice şi pledează pentru audierea la Moscova. Fostul şef al serviciului de informaţii externe (BND), Hans-Georg Wieck, nu crede în eficienţa unei audieri la Moscova.

 „Dacă s-ar crea acum impresia în Statele Unite că noi facem jocul unei persoane care a fost dată în urmărire de către autorităţile americane, asta ar fi perceput acolo ca o palmă dată Americii. În acelaşi timp, ar împovăra relaţiile transatlantice şi într-o altă direcţie decît greutăţile ivite în urma dezvăluirilor legate de acţiunile de supraveghere, practicate în ultimii ani. Eu doar pot să avertizez faţă de încercarea de a-l aduce pe d-l Snowden în Germania, indiferent sub ce formă, dacă există posibilitatea de a-l audia la Moscova. Asta ar avea o cu totul altă semnificaţie. A-l aduce în Germania ar însemna, după părerea mea, o împovărare suplimentară a relaţiilor transatlantice.”

 Aceste avertismente faţă de propunerea de a-l audia pe defectorul Snowden în Germania, le-a exprimat azi dimineaţă Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei pentru Securitate de la München, într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio, Deutschlandfunk.

Dezvăluirile lui Snowden privind acţiunile de spionaj ale serviciilor secrete americane preocupă în continuare clasa politică şi opinia publică germană. După ce săptămîna trecută deputatul ecologist Hans-Christian Ströbele l-a întîlnit la Moscova pe Snowden, în Germania s-a declanşat o amplă discuţie, pro- şi contra propunerii de a-l invita pe acesta la audieri în Germania. (Ströbele a fost însoţit la Moscova de un mic grup de jurnalişti - unul dintre ei a fost John Goetz, care a publicat, în ultimele săptămîni, în „Süddeutsche Zeitung” mai multe articole legate de operaţiunile americane de spionaj. În deceniul trecut, Goetz, originar din America, a stîrnit proteste ale unor cercuri conservatoare din România în urma dezvăluirilor legate de încercările de reabilitare ale lui Ion Antonescu, aliat al lui Hitler şi responsabil pentru crime de război şi Holocaust.)

Unii politicieni împărtăşesc opinia lui Ischinger, pledînd pentru audierea lui Snowden la Moscova. Cei care s-au exprimat în favoarea aducerii lui Snowden în Germania, au atras atenţia şi asupra unor riscuri juridice. Acordarea de azil politic este exclusă. Pe de altă parte, Germania ar trebui să dea curs cererii de expulzare a lui Snowden, considerat acum în Statele Unite un soi de inamic public nr. 1 care urmează să fie judecat pentru trădarea unor secrete de stat.

Fostul preşedinte al serviciului federal de informaţii externe (BND), Hans-Georg Wieck, a atras atenţia asupra faptului că o audiere la Moscova va fi interceptată atît de serviciile Rusiei cît şi de cele americane. Wieck, citat de ziarul „Mitteldeutschen Zeitung”, a dat de înţeles că nimeni nu poate şti în ce măsură declaraţiile lui Snowden ar putea fi influenţate şi de serviciile ruse. Într-un mod similar s-a exprimat şi Hans-Christian Ströbele care după întîlnirea cu Snowden a spus că acesta ar fi doar de acord să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare germane de anchetă care i-ar oferi şi un grad de protecţie acceptabilă.

Wolfgang Ischinger a arătat în interviul citat, cu Deutschlandfunk, că în ultimele zile s-a constatat în Statele Unite o creştere a înţelegerii faţă de îndignarea europenilor. Important este acum de a reface bazele încrederii. Tot el a avertizat şi faţă de speranţe prea mari în legătură cu un tratat anti-spionaj, încheiat cu Statele Unite, tratat propus de guvernul german, după ce s-a aflat că telefonul Angelei Merkel fusese ascultat cu tehnică operativă americană. Un asemenea tratat, a precizat Ischinger, ar îngrădi activitatea serviciilor americane doar într-o mică măsură. Nu trebuie uitat faptul, că atentatorii din 9 septembrie, au venit din Hamburg.

Şi partea americană a recunoscut între timp existenţa unor tensiuni germano-americane, ivite din cauza acţiunilor de spionaj. Într-un interviu acordat ziarului de mare tiraj „Bild”, ministrul american de externe, John Kerry,  a specificat că neînţelegerile existente nu trebuie să pericliteze relaţiile bilaterale. El a pledat pentru continuarea „liniei comune” şi pentru depăşirea „învinuirilor”. În acelaşi interviu, Kerry a promis că problema ascultării telefonului lui Merkel se va clarifica în cel mai scurt timp, anunţînd, că va vizita, în curînd, Germania. „Vom conlucra cu partenerii noştri germani şi vom discuta cu ei aceste subiecte, într-un mod efectiv,” a declarat Kerry ziarului „Bild”.

William Totok, Berlin
329