Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fost funcţionar NSA: "Cei care încearcă să spună adevărul sunt pedepsiţi" (Exclusivitate RFI)

binn.jpg

William Binney, fost înalt funcţionar NSA

William Binney a fost, timp de peste 30 de ani, înalt funcţionar al NSA-ului. Matematician de profesie, el a fost implicat în automatizarea proceselor de interceptare şi analiză ale agenţiei de spionaj electronic. Treptat, şi în special după 11 septembrie 2001, dinlăuntru şi apoi după părăsirea organizaţiei, în octombrie 2001,  William Binney a înţeles să se exprime liber asupra direcţiei impuse politic, a deciziei de dezvolta un sistem de interceptare masivă, fără diferenţieri, sistem care, în esenţa sa, contravenea atît Constituţiei cît şi reglementărilor interne ale NSA-ului, în speţa USSID 18, care interzice spionajul asupra cetăţenilor americani.   

Protestul său a urmat calea oficială, de la conducerea NSA-ului la comitetele parlamentare de resort la Ministerul Justiţiei şi terminînd cu Judecătorul-Şef al Curţii Supreme.  Celor care pretindeau că angrenajul pus la punct de Agenţia de Spionaj Electronic este singurul capabil să asigure siguranţa naţională, William Binney le-a oferit o alternativă concretă,  programul Thin Thread, care atingea scopul urmărit într-o manieră selectivă şi constituţională.

WB: Sistemul pe care noi l-am propus nu viza indivizi, elimina date personale irelevante, în aşa fel încît să putem analiza un mare volum de date concentrîndu-ne exclusiv asupra GRUPURILOR implicate în crima transfrontalieră, asupra statelor sau entităţilor militare pe care aveam ordin să le vizăm. Cu alte cuvinte, cream o ZONĂ DE SUSPICIUNE cu două nivele.  La primul nivel se afla persoana pe care un terorist o contacta în SUA sau în lume; la următorul nivel plasam persoanele cu care destinatarul avea legături. Programul se autolimita, astfel încît persoane dinafara acestor zone de interes nu erau afectate.  O altă caracteristică a programului THIN THREAD (Aţă Subţire) era că cifra atributele indivizilor, pînă la încheierea demersului legal care autoriza decriptarea şi punerea sub urmărire.

Rep: Cu opt luni înaintea atentatelor de la 11 septembrie, NSA-ului avea deci la dispoziţie programul la care v-aţi referit, şi care, din punctul dvs. de vedere, pe care l-aţi apărat fără ezitări sau temeri înlăuntrul instituţiei, ar fi putut schimba cursul istoriei.  Conducerea de atunci a ales o altă soluţie, abandonată de altfel şi ea în 2006, şi anume TRAILBLAZER.

WB: Thin Thread era finisat, gata de utilizare în ianuarie 2001. TrailBlazer era costisitor şi aflat,  la acea dată, în faza de proiect. Thin Thread costa cu totul, concepţie, testare, desfăşurare, cam 3.200.000 de dolari, în vreme ce cheltuielile pentru TrailBlazer s-au ridicat, pe o perioadă de cinci ani, la ceva peste 4 miliarde. O diferenţă substanţială. Companiile, industriile din jurul NSA-ului vroiau să se înfrupte din acei bani. Exista deci un interes, birocratic şi comercial, de a scăpa de Thin Thread. S-a renunţat apoi la capacitatea de anonimizare a datelor, de cifrare, nu se mai suprima nimic, se colecta absolut tot.

Rep: Inclusiv  conţinutul, într-o cantitate atît de mare încît "trecerea lui prin sită" în tranzit nu mai era fezabilă şi a devenit necesară stocarea pe termene variabile.

WB: Daca s-ar fi limitat la metadate şi la analiza lor relaţională, o încăpere de şase metri pe patru ar fi fost suficientă pentru toate metadatele din lume şi relaţiile lor. Ştim însă că s-a trecut şi la conţinut, se achiziţionează fără limite cu dispozitivele numite NARUS, fiecare dintre ele cu o capacitate pînă la 10 gigabiţi de linie, adică ceva de ordinul a 100 de miliarde caractere e-mail pe zi. Există nenumărate astfel de dispozitive amplasate în jurul lumii. Se acumulează şi se depozitează deci conţinut. Aceasta este singura explicaţie posibilă pentru sutele de mii de metri pătraţi aflaţi în construcţie la Bluffdale, San Antonio, şi la sediul central al NSA-ului din Fort Meade.

Rep: Aţi pomenit, William Binney, de NARUS.  Lumea spionajului electronic este plină de astfel de termene şi acronime, şi v-aş ruga să ne oprim la alte două, VÎNT STELAR (despre care ştim în bună măsură graţie dezvăluirilor dvs. ) şi PRISMA.  Despre ce este vorba?

WB: E vorba, în cele mai multe cazuri, de sisteme care achiziţionează date, direct de pe linii sau de la furnizori de servicii. VÎNT STELAR era un program analitic ce trasa relaţii şi era orientat cu precădere spre interior, asupra cetăţenilor americani. PRISMA caută informaţii specifice în bazele de date obţinute de la furnizorii de servicii.  Datele despre clienţi erau suplimentate cu informaţii obţinute prin interceptare directă, umplînd eventuale goluri şi obţinînd o imagine clară asupra a tot ce mişca pe fibre optice.

Rep: Este Europa prinsă şi ea în această plasă dublă?

WB: Dacă trimiţi ceva pe fibre optice, pe Internet,  probabilitatea ca să tranziteze prin SUA este de 80%, din simplul motiv că 80% din reţelele optice planetare trec pe acolo. Ce nu se intercepteaza direct figurează în baze de date la care NSA-ul are acces. Asta e ceea ce se petrece.  Europenii trebuie să înţeleagă că în această privinţă suntem egali, suntem trataţi la fel, europeni, americani, asiatici, metadate şi conţinut deopotrivă. NSA nu face distincţii, nu discriminează.

Rep: E şi asta o consolare.  Mulţi politicieni îl categorisesc pe Edward Snowden drept trădător, afirmînd că ar fi trebuit să urmeze calea oficială, alertînd forurile politice şi juridice asupra abuzurilor constatate. Dvs., domnule Binney,  aţi urmat  exact aceasta cale, aţi comis un act de conştiinţă, aţi protestat--alături de un alt funcţionar NSA, al cărui nume merită menţionat, Kirk Wiebe,-- aţi semnalat abuzuri şi nereguli, asumîndu-vă toate riscurile. Cu ce rezultate?  Ce aţi învăţat, ce avem noi ceilalţi de învăţat? Ce s-a întîmplat?

WB: Am fost luaţi la ochi şi au decis să ne reducă la tăcere. Au asmuţit Poliţia Federală FBI asupra noastră, a celor care am încercat să convingem statul să acţioneze legal şi constituţional. Repet, e vorba în fond despre corupţie, despre bani aruncaţi pe lucruri inutile, care nu au realizat şi nu realizează nimic. Poliţia Federală a organizat deci descinderi domiciliare la 26 iulie 2007, după care, în următorii doi ani, ni s-au înscenat, în trei rînduri, proceduri judiciare cu dovezi măsluite.  Am scăpat doar pentru că am avut probe exculpatorii, pe care autorităţile au înţeles să le ignore. În cele din urmă, au renunţat şi ne-au oferit chiar imunitate.  Cînd mergi pe căi oficiale asta ţi se întîmplă, devii pasibil de represalii, din partea angajatorului dar şi a altor organe ale statului lucrînd mînă în mînă. Se garantează astfel că toţi cei care nu urmează linia, care încearcă să spună adevărul, sunt pedepsiţi. Snowden a ştiut, şi a acţionat în consecinţă.
 

William Binney intervievat de corespondentul RFI la New York, Radu Tudor
904