Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criză politică în Suedia – prima după 56 de ani

swedens-prime-minister-st-012.jpg

Premierul suedez Stefan Löfven

Extrema dreaptă influenţează puternic politica şi în Suedia care va avea alegeri anticipate pe 20 martie, după doar 6 luni de guvernare de stânga. Este consecinţa respingerii în Parlament a propunerii de buget prezentate de partidul câştigător al scrutinului din septembrie.

Sunt 56 de ani de când Suedia nu a mai trecut printr-o criza politică. Într-o ţară în care programele celor mai multe partide sunt foarte asemănătoare iar confruntările electorale sunt adesea simple discuţii politicoase, hotărârea de miercuri, 3 decembrie, a prim-minstrului Stefan Löfven de a convoca alegeri anticipate în urma căderii proiectului său de buget a surprins pe toata lumea.

La originea acestei crize se găseşte partidul de extrema dreaptă Sverige Demokraterna (Democraţii Suedezi) care se află în plină ascensiune şi care la ultimele alegeri a fost votat de 13% din alegători, de două ori mai mulţi decât acum 4 ani. Reprezentanţii săi  anunţaseră de altfel încă de marţi că nu vor susţine proiectul Social Democraţilor, veniţi la putere acum mai puţin de trei luni.

Însă asta nu ar fi fost o problemă dacă peisajul politic suedez nu ar avea forma  unor  trei blocuri politice incapabile să se înţeleagă: pe de o parte stânga, reprezentată de Social-Democraţi şi Vänster Partiet… fostul Partid Comunist… văzut uneori ca fiind puţin frecventabil, apoi Alianţa de centru - dreapta (la putere în ultimii 8 ani, aflată acum într-o uriaşă scădere de popularitate) şi, în sfârşit, Sverige Demokraterna, partidul de extrema dreaptă care se declară deschis oricăror discuţii, dar cu care nimeni nu doreşte să negocieze.

Regula spune că, atunci  când Parlamentul discută bugetul, fiecare partid parlamentar vine cu propriul său proiect, pe care îl şi votează. Apoi, cele două propuneri care au primit cele mai multe voturi sunt din nou votate şi se stabileşte câştigătorul.

Cum Social Democraţii, câştigătorii ultimelor alegeri, au în Parlament doar 138 de locuri din cele 349, şi cum majoritatea celorlalte partide au refuzat să facă vreo concesie, bugetul de stânga a căzut, iar învingător a fost declarat cel propus de Alianţa de centru dreapta şi susţinut şi de cei 49 de reprezentanţi ai extremei drepte.

Această situaţie, previzibilă de altfel, i-a lăsat prim-ministrului de stânga Stefan Löfven patru alternative: să întoarcă bugetul la comisii pentru ajustare, să hotărască trecerea partidului său în opoziţie, să continue guvernarea cu bugetul câştigător, sau să convoace alegeri anticipate.

Şi adevărul este că puţini erau cei care credeau că ultima alternativă va fi cea aleasă.

Analize se fac deja însă este deocamdată greu de spus cine va avea de câştigat sau de pierdut în urma acestei hotărâri. Sondajele actuale nu arată diferenţe prea mari faţă de momentul alegerilor organizate cu aproape 3 luni în urmă.

Sigur este că Partidul Moderaţilor (principala formaţiune de centru-dreapta) a hotărât deja să schimbe data alegerii succesorului preşedintelui demisionar Fredrik Reinfeldt. Programate iniţial pentru începutul lui martie, acestea vor avea loc pe 10 ianuarie… altfel spus cu mai mult de două luni înaintea alegerilor generale suedeze de pe 20 martie. Cum Anna Kinberg Batra, favorită la funcţia de preşedinte al partidului nu este o figură prea cunoscută, acest interval i-ar putea da şansa de a-şi creşte popularitatea.

Pe de altă parte, una dintre cele mai mari temeri despre care se vorbeşte acum este aceea că extrema dreaptă va transforma viitoarele alegeri într-unele pro sau contra imigraţiei. Suedia este ţara din Uniunea Europeană care, raportat la numărul locuitorilor săi, a acceptat să primească în ultimii ani cei mai multi refugiaţi din zonele de conflict. Iar estimările Oficiului suedez pentru Imigraţie spun că anul viitor numărul celor care vor primi noi permise de şedere ar putea ajunge la 100 000, adică mai bine de 1% din actuala populaţie a ţării.

De această situaţie, corelată cu şomajul ridicat în rândul tinerilor şi cu criza economică, profită din plin partidul de extrema dreaptă Democraţii Suedezi care, asemeni multor altor formaţiuni de acest tip din Europa, propune un discurs extrem de populist, centrat pe presupusele probleme create de imigranţi şi la care se pare că din ce în ce mai mulţi alegători sunt receptivi.

526