Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Analist NSA: "Spionajul între aliaţi, jenant politic dar esenţial" (Exclusivitate RFI)

michael_desch_1.jpg

Michael Desch

Michael Desch este şeful catedrei de ştiinţe politice de la Universitatea Notre Dame, statul Indiana. El a avut o lungă şi prestigioasă carieră academică, este autor a numeroase cărţi şi articole în domeniul geostrategiei, politicii externe şi siguranţei naţionale, şi posedă, de asemenea, o considerabilă experienţă practică, acumulată în Senatul federal şi în Serviciul de Informaţii al Ministerului de Externe.

Luni 9 decembrie, liderii a opt companii emblematice, Google, Facebook, Yahoo, Twitter, Microsoft, AOL, Apple şi Linkedin, au publicat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Obama, scrisoare care deplînge actuala stare de lucruri, în care "balanţa a înclinat mult prea mult în favoarea statului şi în dauna individului" şi care cere o reformă radicală a sistemului de monitorizare şi interceptare.

M.D. Nu-i sănătos pentru afaceri cînd lumea nu poate comunica în siguranţă, şi acum, cînd a devenit clar cît de expuse sunt e-mailurile şi chiar comunicaţiile vocale la intruziunile statului american, nu-i de mirare că s-au facut presiuni pentru ca aceste companii din înalta tehnologie să reacţioneze.

Rep: În luna septembrie a acestui an aţi fost invitat, împreună cu alţi nouă universitari influenţi, să vizitaţi sediul NSA de la Fort Meade. A fost, îmi închipui, parte a unei campanii de imagine, dar s-au discutat, fără îndoială, şi chestiuni de substanţă. Ce efect a avut această vizită? Idei noi sau adîncirea înţelegerii unor lucuri pe care le ştiaţi sau bănuiaţi deja?

M.D. Cred că am înţeles mai bine disonanţa dintre capacitatea NSA-ului, expresie în esenţă a enormului arsenal tehnic pe care îl posedă, şi nivelul dezbaterii politice interne, relativ neinformată asupra tehnologiilor disponibile şi neconfruntînd cu destulă claritate chestiunea echilibrului dintre siguranţă şi libertăţi individuale.

Rep: Cum se explică disonanţa la care vă refereaţi?

M.D. Se explică prin faptul că tehnologia în cauză este extrem de complicată. În plus, avem de-a face cu instituţii ale căror acţiuni se desfăşoară în secret. Modalitatea de a elimina această disonanţă este însă o dezbatere deschisă şi onestă.

Rep: Pentru că vorbeam mai devreme, domnule profesor Desch, despre înţelegerea unor realităţi complicate, aş dori să vă supun atenţiei cîteva păreri curente despre activitatea NSA-ului, cu rugămintea de a-mi spune dacă, după parerea dvs., sunt adevărate sau false, mit sau realitate. Mai întii: "interceptarea este masivă".

M.D. E masivă, dar probabil mai focalizată decît se crede. Există însă motive de nelinişte, şi e bine că aceste chestiuni sunt scoase la lumină. Asta ar fi trebuit să se petreacă altfel, e păcat că se întîmplă sub presiunea dezvăluirilor lui Snowden.

Rep: Al doilea "mit": "Se lucrează conform principiului, adună-ntîi toate informaţiile, pune întrebări după".

M.D. Cred că nu se poate generaliza. Există programe în care colectarea e mai puţin "concentrată", ceea ce e problematic, dar există şi capacitatea de a ţinti cu precizie.

Rep: Trei: "Sunt vizaţi cetăţeni americani, date şi metadate laolaltă".

M.D. Există zone cenuşii, în care interceptarea vizează cetăţeni americani, accidental sau ca rezultat al unor proceduri insuficient calibrate.

Rep: În sfîrşit, la capitolul adevăr sau ficţiune, "multe activităţi ale Serviciului de Spionaj Electronic sunt ilegale, unele încalcă prevederile Constituţiei".

M.D. E greu de spus. Poziţia celor de la NSA este că încearcă să se încadreze în limitele legii, şi că atunci cînd survine o eroare o raportează şi încearcă s-o corecteze urgent. În general, aşa stau lucrurile. Cred însă că avem un cadru normativ insuficient de adaptat şi flexibil, şi este necesară o discuţie serioasă asupra acestei chestiuni.

Rep: Michael Desch, îl citaţi, undeva, pe fostul ministru de externe Henry Stimson care, în anii 1920, spunea că un gentleman nu citeşte fără permisiune corespondenţa altuia. Au trecut de mult acele vremuri, adăugaţi, nu ne sfiim astăzi să interceptam tot ce putem, inclusiv comunicaţiile prietenilor. Vă citez în continuare: "dezvăluirile care arată că-i spionăm şi pe nemţi, aliaţi de nădejde, confirmă vechiul truism că marile puteri n-au aliaţi permanenţi ci numai INTERESE permanente".

M.D. Cred că rostul comunităţii clandestine este de a sprijini diplomaţia americană. Un aspect este înţelegerea mai bună a potenţialilor adversari. Dar, diplomaţia înseamnă şi raporturile cu aliaţii. Este deci rezonabil să ne aşteptăm ca spionajul să ne ofere informaţii despre ce fac şi gîndesc aceştia. E jenant politic, din punctul de vedere ale imaginii, dar esenţial în susţinerea diplomaţiei americane. Majoritatea statelor împărtăşesc această opinie.

Rep: O ultimă întrebare, care încearcă să revină la un nivel mai general şi pe care doresc s-o formulez concis: cum s-a ajuns la situaţia de astăzi?

M.D. Arhitectura serviciilor de informaţii este, în bună măsură, o moştenire a Războiului Rece. Au existat tentative de restructurare şi adaptare la noul context securitar, dar, cum se întîmplă cu birocraţiile, procesul este lent şi imperfect. Retrospectiv, s-ar putea spune că îndată după 11 septembrie 2001 am mers prea departe în unele direcţii. Problema Americii Liberale cu 'L' mare este că supraestimează atît pericolele cît şi capacitatea pe care o are de a schimba lumea, de a o reface pre chipul şi asemănarea sa.
 

Michael Desch intervievat de corespondentul RFI la New York Radu Tudor
713