Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cu sprijinul socialiștilor, indignații îşi impun candidații la primăria Madridului şi a Barcelonei

o-manuela-carmena-facebook.jpg

Manuela Carmena, noul prima al Madridului

Sâmbătă s-a tras cortina peste alegerile municipale spaniole, odată cu încheierea procedurilor de numire a primarilor din cele peste 8000 de municipii unde a avut loc scrutinul din 24 mai. Alegeri  controversate, considerate de majoritatea analiștilor ca fiind istorice, deoarece se pare că vor marca un punct de cotitură în  viața politică spaniolă. În  Madrid, Barcelona, Zaragoza sau Valencia s-au impus candidații indignaților, în cadrul unor coaliții de extrema stânga coordonate de Podemos, o grupare politică similară partidului elen Syriza.

Dacă până acum alegerile din 24 mai erau considerate importante fiindcă au pus capăt bipartidismului care a dominat viața politică spaniolă timp de peste 36 de ani, timp  în care popularii şi socialiștii s-au alternat la guvernare, începând de sâmbătă au devenit şi mai importante deoarece Madridul, Barcelona, Zaragoza sau Valencia  sunt deja orașe unde s-au impus candidații platformelor politice ale  indignaților, ai stângii alternative.  După cum se știe deja, aceste mișcări de extrema stângǎ s-au format sub impulsul protestelor populare din primăvara anului 2011 , când zeci de mii de tineri au ieșit în stradă pentru a reclama măsuri de protecție socială şi oprirea politicilor de austeritate bugetară, blocând pentru mai bine de o lună circulația în centrul Madridului, dar şi în alte mari orașe ale Spaniei. 

În Madrid, în ciuda faptului că au obținut cele mai multe voturi, popularii premierului Mariano Rajoy, după 21 de ani de guvernare, au trebuit să cedeze postul de primar unui independent sprijinit de gruparea “Ahora Madrid”, adică “Acum Madrid”, platforma politică care aglutinează diferite organizații ale societății civile condusă de partidul de extrema stângǎ Podemos. Așadar, începând de sâmbătă, noul primar al Madridului este Manuela Carmena, o fostă judecătoare de 71 de ani care, deși nu a avut o majoritate absolută a fost aleasă cu sprijinul socialiștilor. 

Manuela Carmena, așa cum spuneam, fost magistrat, militantă comunistă în tinerețe, a promis în discursul de investitură  că va face alt tip de politică, orientatǎ în favoarea celor care sunt în pericol de a fi evacuați din casă pentru neplata ipotecilor sau a copiilor cărora nu li se pot asigura două mese zilnice, iar prima decizie pe care deja a luat-o a fost micșorarea salariilor angajaților primăriei la jumătate: noul primar va avea un salariu anual de doar 45.000 de euro faţă de cei 100.000 de euro pe care-i câștiga antecesorul său, Ana Botella, soția fostului premier Jose Maria Aznar.

Din nefericire după prima decizie radicală a survenit şi prima problemă serioasă pentru noul primar al  Madridului. La doar 24 de ore de la asumarea mandatului, noul consilier de cultură şi sport este deja contestat de majoritatea partidelor politice, precum  şi de comunitatea  evreiască din Spania pentru câteva  comentarii şi glume antisemite făcute pe Twiter cu câțiva ani în urmă.

 Un alt mare oraș care  de asemenea se află în mâinile indignaților este Barcelona. Noul primar a capitalei catalane este începând de sâmbătă  Ada Colau, o tânără  de  41 de ani,  care a participat pe listele unei platforme sociale numite  “Barcelona en Comú”,  adică Barcelona in Comun, dirijată, ca și în Madrid, tot de Podemos. Pentru a reuni votul necesar investiturii, noul primar a trebuit să facă o coaliție cu partidele catalane secesioniste şi cu socialiștii.

Ada Colau este o activistă care a militat împotriva evacuărilor silite din case a celor care nu-şi pot plăti ipotecile,  iar prima măsurǎ pe care a luat-o după investitură, ca și in Madrid,  a fost aceea de a reduce salariile consilierilor primăriei la doar 2200 de euro.

La nivel național, deși a fost  formațiunea  cea mai votată, se poate spune ca marele perdant al acestor alegeri este Partidul Popular care, datorită coalițiilor de stânga încheiate la nivel local, considerate de Mariano Rajoy ca fiind  ”radicale și excentrice”, pierde mai mult de jumătate din primăriile marilor orase pe care le avea cu patru ani în urmă și poate cel mai important este că pierde municipii unde guverna de peste două decenii, cum sunt capitala Spaniei și Valencia.

 

430