Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spania - Imposibilul scenariu postelectoral al alegerilor parlamentare

parl.jpg

Sala de ședință a Parlamentului de la Madrid
Image source: 
electrovoice.com

Este prima data în istoria democratică a Spaniei când, după finalizarea alegerilor încă nu se știe cine va fi viitorul premier, ba mai mult, de data aceasta nici măcar partidul care se va responsabiliza de formarea viitorului guvern. Nimeni nu îndrăznește să scrie scenariul postelectoral al alegerilor parlamentare care au avut loc duminica 20 decembrie.  “Cine?” si “Cum?” sunt întrebările care apare cel mai des în presa spaniolă.

Este adevărat, s-a pus capăt unei perioade de 4 decenii când la guvernare s-au alternat doar doua mari formațiuni politice, Partidul Popular şi Partidul Socialist, dreapta şi stânga, un sistem politic care a fost amendat duminică la urne pentru nenumăratele cazuri de corupție care s-au perpetuat în ambele tabere.  De data aceasta electoratul a făcut loc în parlament a doua noi formațiuni politice, Podemos şi Ciudadanos, una de stânga şi una de dreapta, partide care în campania electorala au reclamat voturi tocmai pentru a lupta împotriva acestui fenomen al corupției.

De data aceasta dintre cele 350 de locuri ale Camerei Deputaților, unde ar trebui să se voteze noul guvern, 322 sunt ocupate de patru partide. Două de stânga şi două de dreapta, două tradiționale şi doua emergente. Este adevărat că noile partide au adus un aer nou care probabil va facilita lupta contra corupției, dar în același timp au fragmentat atât de mult scena politică spaniolă, încât în majoritatea analizelor postelectoral cuvântul rostit cu cea mai mare frecvenţă este, INSTABILITATE. De altfel în aceasta dimineață un cotidian italian îşi intitula propria analiza cu: “Bine ați venit în Italia!” referindu-se la incertitudinea postelectorală care domnește în acest moment pe scena politica spaniolă.

Dar să vedem care sunt cele mai posibile scenarii post electorale, despre care vorbesc analiștii politici, dar despre care politicienii încă un îndrăznesc să vorbească.

Câștigătorii acestui scrutin au fost, după cum se știe, conservatorii premierului Mariano Rajoy, cu peste 28% din voturi, departe de o majoritate absolută care le-ar permite formarea unui nou executiv. Ar putea forma un guvern minoritar dacă socialiștii nu s-ar opune votului de investitură. Problema este că pentru acest minim sprijin, socialiștii cer cel puțin schimbarea lui Mariano Rajoy,  cerere care, daca  va fi acceptată, probabil va destabiliza Partidul Popular. De altfel socialiștii deja au declarat că vor vota impotriva unui executiv condus de Mariano Rajoy.

Uni vorbesc chiar de o mare coaliție intre partidele tradiționale, foarte agreată de mediile financiare, care deja au început sa reactioneze la aceasta situatie incerta, IBEX-ul, principalul índice bursátil spaniol a scăzut deja astăzi cu 1,6%.

Un alt scenariu îl prezintă perspectiva unei majorităţi de stânga care s-ar putea forma în urma unei alianțe între Podemos, Partidul Socialist şi micile formațiuni politice din Catalonia şi Țara Bascilor.

 O ipoteză de asemena greu de imaginat deoarece o mare parte a socialiștilor s-a opus organizării unui referendum privind independența acestor două provincii, condiție pe care Partidul Naționalist Basc, cât și Stânga Republicană Catalană, în mod sigur o vor reclama în schimbul votului de investitură. Acceptarea cestei condiții probabil va duce la destabilizarea sau chiar ruperea Partidului Socialist.

Se pare că în acest moment poziția cea mai clară o are Podemos, care se comportă ca şi cum ar fi câștigătorul de facto al alegerilor, deși şi-a adjudecat doar 20% din voturi.  Pablo Iglesias are o poziție foarte tranşantă cerând socialiștilor formarea unei alianțe care să împiedice revenirea conservatorilor la putere.

Indiferent din ce unghi se analizează rezultatul acestor alegeri, orice scenariu pare aproape imposibil, ceea ce aseară se rostea aproape în șoapta acum se afirmă cu claritate: Spania este o ţară greu de guvernat, făcând aproape imposibilă formarea unei majorităţi parlamentare.

Pe 13 ianuarie se va constitui noul parlament, va urma o rundă de negocieri între partidele parlamentare convocata de regele Felipe al VI lea, desemnarea unui premier și votul de învestitură. Dacă în două luni nu se reușește formarea unei majorități parlamentare trebuie convocate iar alegeri generale, un ultim scenariu, care pentru mulți analiști este cel mai realist dintre tóate cele amintite până acum.

533