Direct Jurnale Direct Monde RFI Musique
Ascultaţi


Preşedintele CC în exclusivitate la RFI: Alegerile prezidenţiale, cel mai probabil la toamnă

Curtea Constituțională a decis, vineri, că viitorul președinte al Republicii Moldova va fi ales direct de către cetățeni. O decizie istorică, spun experții constituționali, dar și deputații moldoveni. Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că cel mai probabil alegerile vor fi organizate la toamnă.

Hotărârea Curţii este definitivă, nu poate fi atacata, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea magistraților vine după ce un grup de deputați liberal-democrați a sesizat Curtea Consttuțională, cerând interpretarea unor articole din Constituție. Înalta Curte a stabilit că în anul 2000, atunci când a fost modificată legislația privind alegerea șefului statului de Parlament, au fost admise încălcări.

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase explică la RFI ca interimatul va fi asigurat de actualul presedinte, Nicolae Timofti până la alegerea unui nou preşedinte. Alegerile vor fi organizate cel mai probabil in toamna, mai spune Alexandru Tănase.

A.O: Spuneți-ne, vă rog, ce înseamnă această decizie a Curții Constituționale pentru Republica Moldova și de ce este luată acum?

A.T: Eu cred că astăzi am pus punct unei perioade destul de complicate pe care a parcurs-o Republica Moldova după acea reformă constituțională care s-a făcut în 2000, destul de neinspirată și care a generat de-a lungul acestor ani alegeri repetate și dizolvări repetate ale Parlamentului. Reformă care a generat cosntrucția unui sistem politic închis, care a permis de fapt controlul întregului sistem de câteva grupuri de interese. Acum se folosește foarte des această expresie de „stat captiv”. Cred eu că o dată cu revenirea la normalitate, o dată cu revenirea la alegerile directe va apărea un nou actor politic, independent, care va fi emanația poporului și care într-un fel sau altul va da mai multă garanție funcționării instituțiilor democratice din Republica Moldova. 

 

A.O: Reiau întrebarea. De ce acum?

 

A.T: Curtea Constituțională intervine atunci când este solicitată să se pronunțe. De altfel, ca și toate celelalte Curți Constituționale din lume. Noi am fost sesizați în acest sens în luna noiembrie 2015 de către cel mai mare grup parlamentar de la acea vreme, deputații din Partidul Liberal Democrat din Moldova și am pronunțat decizia în termenii legali. Dacă Curtea ar fi fost solicitată să se pronunțe asupra acestei probleme cu cinci ani în urmă sau cu trei ani în urmă, vă asigur că soluția ar fi fost identică. 

 

A.O: Domnule Președinte Alexandru Tănase, spuneți-ne, vă rog, ce urmează după decizia de astăzi, în condițiile în care pe 23 martie expiră mandatul actuaului președinte.

 

A.T: Actualul președinte își va duce mandatul până la bun sfârșit. Parlamentul, potrivit normei constituționale, are la dispoziție două luni din momentul expirării mandatului actualului președinte pentru a declanșa mecanismul de alegere al noului șef al statului potrivit noii proceduri.  

În perioada ce va urma după expirarea mandatului Președintelui Timofti, dumnealui va asigura interimatul funcției până când va depune jurământul viitorul șef al statului. Ca și termen, cred că este o problemă la care nu aș putea să vă răspund, deoarece Parlamentul este în drept să decidă, dar voi face referire la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, care recomandă statelor ca în cazul efectuării unor reforme constituționale să ofere o perioadă de timp mai lungă pentru efectuarea alegerilor, să nu fie fixate imediat. Aceasta, pentru că actorii politici, partidele politice să reușească să se pregătească pentru campania electorală, să își informeze alegătorii, pentru ca statul sau Guvernul să poată aloca resursele necesare, să fie creată toată logistica necesară, comisiile electorale ș.a.md. Comisia de la Veneția recomandă o perioadă de aproximativ jumătate de an. Prin urmare, probabil, așa consider, nu am cum să vă dau o dată exactă, dar cred că în toamnă vom avea alegerile directe ale Președintelui Republicii Moldova. 

 

A.O: Cine va organiza tot acest proces al alegerilor prezidențiale? Ține de Comisia Electorală Centrală? Cine se va ocupa?

 

A.T: Da. Comisia Electorală Centrală este instituția abilitată cu organizarea acestor alegeri. Parlamentul urmează doar să adopte o hotărâre de parlament prin care să stabilească data alegerilor și să dispună alocarea resurselor necesare.  Și acum, dacă tot vorbim despre resurse, legea bugetului de stat nu a fost adoptată și, cred eu, că Guvernul va veni cu modificările necesare pentru a aloca resursele necesare în vederea efectuării alegerilor directe. 

 

A. O: Puteți să ne spuneți, vom mai asista la astfel de blocaje ce țin de alegerea președintelui sau practic se pune capăt acestor blocaje?

 

A.T: Nu mai sunt posibile blocaje. Mai mult decât atât, din Constituția a dispărut și motivul dizolvării anticipate a Parlamentului, pe motivul nealegrii Președintelui Republicii. Problema era generată de raportul forțelor politice din țară. Astfel, coloratura Parlamentului nu genera posibilitatea creării unei majorități care să genereze acele 61 de voturi necesare pentru alegerea șefului statului. De asta se și ajungea la alegeri permanente. Republica Moldova este unicul stat din lume care a avut în Constituție, până la hotărârea de astăzi, un asemenea mecanism, dar care nu prevedea și un mecanism de deblocare. Mai sunt state care au proceduri de alegere prin parlament a președintelui, inclusiv cu un număr mare de voturi, dar în cazul în care nu se reușește după o tentativă, se merge în scadență. Numărul voturilor cerut de constituție scade. Pe când constituția moldovenească era destul de rigidă în acest sens. 

 

A.O: V-aș mai întreba dacă societatea este pregătită, partidele politice sunt pregătite pentru această schimbare? E suficient timp?

 

A.T: Toate partidele politice din Republica Moldova au militat de-a lungul anilor la revenirea la redactarea veche a articolului 78, adică la alegerile directe. Nu cred că pot identifica măcar un partid parlamentar sau extra-parlamentar care nu ar sprijini această idee. Problema era în modul în care să fie operată această schimbare deoarece în modificarea Constituției necesită o majoritate constituțională care nu este posibilă de a fi obținută în Parlament. În anul 2010, în Republica Moldova s-a efectuat și un referendum în acest sens, dar din păcate, nu a fost validat deoarece nu a întrunit numărul necesar de participare. Chiar acum, un alt partid extra-parlamentar se află în proces de colectare a semăturilor pentru inițierea unui alt referendum care are exact același obiect – revenirea la alegerea directă a șefului statului. Mai mult decât atât, această idee este sprijinită de 90% dintre cetățenii Republicii Moldova. Prin urmare, este o decizie care vine să clarifice lucrurile și să le așeze la locul lor în arhitectura constituțională care a existat până la această reformă.

Președintele Curții Consituționale, Alexandru Tănase, intervievat de Andreea Orosz
558